Soiuri de Grâu de Toamnă

Proiect
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 77 în total
Cuvinte : 19153
Mărime: 1.63MB (arhivat)
Cost: 9 puncte

Extras din document

INTRODUCERE

Pâinea este unul dintre cele mai vechi alimente, datând din era neolitică.

Primele feluri de pâine produse au fost preparate din terci de cereale, făcut din grăunțe măcinate și apă. Este posibil să fi apărut printr-un accident în timpul gătitului sau prin experimentare cu apă și faină de grăunțe.

Acest tip de pâine simplă, nedospită a format baza alimentară a multor civilizații timpurii.

Se consideră că pâinea dospită a apărut în Egipt, datorită condițiilor geografice și climaterice care favorizau creșterea unui soi de grâu cu două proprietăți noi față de soiurile anterioare.

Inițial, s-a crezut că pâinea dospită a apărut în secolul XVII înaintea lui Cristos, dar grâul capabil s-o producă era aparent foarte rar.

Dospirea pâinii timpurii este confirmată de surse multiple. Pliniu cel bătrân scria că popoarele din Galia și peninsula Iberică foloseau spuma de bere pentru a produce o pâine mai ușoară decât a altor popoare. Acele părți ale lumii antice care beau vin în loc de bere foloseau o pastă compusă din suc de struguri și făină care era lăsată să înceapă să fermenteze, sau tărâțe de grâu înmuiate în vin, drept sursă pentru drojdie. Cea mai comună sursă de agent de dospire era însă o bucata de aluat oprită din ziua precedentă.

Tipul și calitatea făinii putea de asemenea varia, după cum spunea Diphilus, care a declarat că "pâinea făcută din grâu, în comparație cu cea făcută din orz, este mai hrănitoare, mai ușor de digerat, superioară în orice aspect. După calitate, pâinea făcută din faina rafinată (trecută prin sită) este pe primul loc, apoi pâinea din grâu normal, și în cele din urma pâinea din faina necernută."

Pâinea albă a fost pâinea preferată de aristocrați timp de generații, în timp ce oamenii săraci mâncau pâine neagră. Acest lucru s-a schimbat în secolul XX, pâinea neagră devenind favorită deoarece are o valoare nutritivă superioară, în timp ce pâinea albă a devenit asociată cu clasele ignorante în materie de alimentație.

Datorită faptului că destinația principală a recoltei de grâu este fabricarea pâinii, îmbunătățirea calității de panificație reprezintă un obiectiv prioritar.

Conținutul și calitatea proteinelor din bob sunt componente esențiale care determină calitatea de panificație la grâu. Spre deosebire de alte cereale, la grâu, făina rezultată în urma măcinării boabelor amestecată cu apă și sare duce la obținerea aluatului, cea mai mare parte a proteinelor conținute în bob formând glutenul, care conferă elasticitate, tenacitate și extensibilitate aluatului. Din componența glutenului, gluteninele sunt cele care determină elasticitatea, iar gliadinele sunt cele care dau extensibilitate aluatului. Prin urmare, cercetări orientate asupra conținutului în gluten oferă informații valoroase privind calitatea de panificație a grâului (Boggini și Nilsson, 1976; Payne, 1987).

Calitatea de panificație reprezintă un obiectiv complex. Calitatea pâinii depinde direct de calitatea grâului, care la rândul ei reprezintă expresia fenotipică a interacțiunii genotipului cu condițiile de mediu și cu tehnologia de cultură (Săulescu, 1986 ; Rozalia Kadar și colab., 1999).

CAPITOLUL 1.

CARACTERISTICILE MATERIALULUI BIOLOGIC

1.1. SOIURI PURE

Soiul poate fi definit din punct de vedere botanic, genetic și agricol.

Din punct de vedere botanic, soiul aparține întotdeauna unei anumite unități taxonomice, dar nu reprezintă o unitate taxonomică în sistemul de clasificare a plantelor, așa cum reprezintă varietatea, forma sau subforma.

Puritatea biologică a soiurilor - adică prezența altor varietăți în interiorul varietății de bază - se situează în limite variate. Astfel soiurile obținute prin selecție individuală la plantele autogame pot fi considerate practic pure. Dar nu întotdeauna ele sunt pure. Soiurile locale, de exemplu, cuprind mai multe varietăți.

Aceeași opinie este proprie și principiilor geneticii clasice. Amelioratorii erau convinși că soiurile au o ereditate stabilă, bazându-se pe considerentul că liniile pure sunt homozigote. Se susținea că și soiurile obținute prin încrucișare sunt mai mult sau mai puțin stabile, deoarece la acestea majoritatea caracterelor și însuțirilor se găsesc în stare homozigotă.

Cercetările moderne asupra structurii biologice a soiurilor au dus la concluzia că soiurile de plante autogame obținute prin selecție individuală și ajunse deja în cultură nu reprezintă linii pure, ci populații. Deci baza ereditară a soiurilor nu se reduce exclusiv la constituția genetică a formelor parentale inițiale ci ea este mult mai bogată și complexă.

Factorii care modifică structura genetică a soiurilor sunt:

- condițiile ecologice care acționează direct provocând modificări;

- încrucișarea naturală între diferite biotipuri și forme din soi;

- selecția naturală în care se elimină biotipurile mai puțin adaptate:

Preview document

Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 1
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 2
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 3
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 4
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 5
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 6
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 7
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 8
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 9
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 10
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 11
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 12
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 13
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 14
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 15
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 16
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 17
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 18
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 19
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 20
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 21
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 22
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 23
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 24
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 25
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 26
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 27
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 28
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 29
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 30
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 31
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 32
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 33
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 34
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 35
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 36
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 37
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 38
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 39
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 40
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 41
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 42
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 43
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 44
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 45
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 46
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 47
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 48
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 49
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 50
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 51
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 52
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 53
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 54
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 55
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 56
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 57
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 58
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 59
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 60
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 61
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 62
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 63
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 64
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 65
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 66
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 67
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 68
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 69
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 70
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 71
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 72
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 73
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 74
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 75
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 76
Soiuri de Grâu de Toamnă - Pagina 77

Conținut arhivă zip

  • Soiuri de Grau de Toamna.doc

Alții au mai descărcat și

Cultura Grâului

Capitolul I INTRODUCERE 1.1 Importanţa grâului Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi planta care ocupă pe glob cele mai mari...

Grâu

UTILIZARILE GRÂULUI Grâul este cea mai importanta planta cultivata , cu mare pondere alimentara . Suprafete intinse pe care se seamana , precum...

Cercetari Privind Influenta unor Verigi Tehnologice asupra Producerii de Samanta la Soiul de Grau de Toamna

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Semanatul si Samanta la Grau

Samanta si semanatul la grau Graul este principala cereala pentru boabe, cultivata in tara noastra si de pe glob. Este cultura cu un potential...

Capsunaritul

INTRODUCERE Fructele de căpşun, datorită valorilor alimentare şi economice sânt foarte solicitate pe piaţă. Însă Republica Moldova, dispunând de...

Importanta, Biologia si Ecologia Graului

1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI Grâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere alimentară. Suprafeţele întinse pe care se...

Cercetari Privind Autenticitatea Cerealelor

NOTIUNI INTRODUCTIVE GRAUL Mediul de viata Este pretentios fata de soare. Se cultiva in zone insorite, la noi in tara in zonele de campie sunt...

Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor

Cap.1. Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor – INCS – din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale este...

Ai nevoie de altceva?