Soiuri de Vin - Feteasca

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Soiuri de Vin - Feteasca.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Sergiu Petrov

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Arta de a produce şi de a consuma vinul la moldoveni a fost şi a rămas o parte integrantă a culturii acestei naţiuni. [4]

În ultimele 2-3 decenii, viticultura şi vinificaţia mondială sau confruntat cu unele elemente de criză determinate de apariţia unui dezechilibru între cerere şi ofertă. Producerea băuturilor alcoolice în cantităţi mari şi controlul calităţii ei au fost făcute în a II-a jumătate a secolului XX- începutul secolului XXI. Calitatea produselor vinicole este direct influenţată de calitatea strugurilor, tehnologia de prelucrare a lor, de îngrijirea, maturarea, de calitatea localurilor, a utilajelor şi a condiţiilor de păstrare şi valorificare a vinului.[20-21]

Astfel în anul 1980 ramura a atins treptele cele mai înalte de dezvoltare. Suprafaţa viilor de struguri tehnici a atins cifra de 256 mii ha, iar roada de la hectar a fost în mediu de 60 q/ha. Din cauza decretului cu privire la lupta contra beţiei şi alcoolismului în anul 1985 vinificaţia a suferit mari prejudicii. Astfel în timp de 10ani suprafeţele de vii sau redus aproximativ cu 39 %, iar producerea vinurilor sa redus pînă la 18,5 mln dal.

La finele anului 1999 în Republica Moldova s-au înregistrat circa 125 mii ha vii de producţe marfă, dintre care 110 mii ha soiuri de vin, 15mii ha soiuri de masă şi sa primit o producţie în sumă de 625mln lei. În anul 2000 sa recoltat o roadă de 600000 tone şi sa mărit cantitatea de struguri prelucraţi.

La producerea vinului brut natural sec de consum curent "Fetească " se folosesc soiurile Fetească Albă care se cultivă pe terenurile autohtone reprezentînd un soi autohton de viţă de vie de înaltă calitate. Deoarece acest soi se cultivă din timpurile străvechi pe teritoriul ţării acest tip de vin se consideră unul din principalele în vinificaţia Moldovei.[4]

Realizînd principalele direcţii stipulate în Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2001-2005 "Renaşterea Economiei-Renaşterea Ţării" , conducerea minsterului agriculturii şi industriei alimentare a întreprins un şir de măsuri ce ţin de politica statului în domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

Ministerul abilitat cu funcţia de promovare a politicii statului în domeniul agroalimentar şi-a axat acţiunile spre continuarea reformării proprietăţii, crearea condiţiilor instituţionale necesare pentru formarea şi funcţionarea agenţilor economici din sector, obţinerea unei producţii competitive, desfăşurarea relaţiilor economice externe, structurarea sistemului de servicii, acordarea asistenţei informaţionale, consultative şi de perfecţionare a cunoştinţelor tehnico- ştiinţifice în domeniul agriculturii şi industriei alimentare. Sau întreprins măsuri concrete de perfecţionare a bazei tehnico-materiale întru asigurarea producătorilor agricoli cu servicii mecanizate calitative prin utilizarea tehnicii moderne cu randament maxim pentru implimentarea tehnologiilor, sporirea cantităţii producţiei, calităţii ei şi reducerea volumului de muncă manuală.[40]

La întreprinderile vinicole în prezent producţia produsă este de o calitate înaltă şi se păstrează tradiţiile acumulate.

Conform hotărîrei nr. 760 din 10 noiembrie 1995 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Regulamentul de producere a vinurilor şi a altor produse vinicole cu denumire de origine. În Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene sunt înregistrate 11 vinuri purtătoare a denumirii VDO ( Purcari, Romaneşti, Stăuceni, Cahul, Rezeni, Ungheni, Taraclia, Şişcani, Codru, Vulcăneşti, Comrat). [41]

Însă în menţinerea calităţii producţiei astăzi există un şir de probleme. Deoarece unele firme producătoare comercializează producţie de calitate proastă influenţînd negativ asupra imaginii ramurii pe piaţa externă şi se micşorează cantitatea producţiei exportate. Alţi factori ce au condus la reducerea volumelor de producţie sunt: insuficienţa cantităţii necesare de materie primă agricolă; preţurile înalte la producţia finită determinată de costul materiei prime; taxele vamale la importul materialelor auxiliare, precum şi resursele energetice costisitoare; lipsa unor pieţe stabile de desfacere a produselor finite.[40]

Fisiere in arhiva (1):

  • Soiuri de Vin - Feteasca.doc