Solul ca Mediu de Viata al Microorganismelor

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Solul ca Mediu de Viata al Microorganismelor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 38 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Roxana Vidican

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE 4
CAPITOLUL I 7
1. SOLUL CA MEDIU DE EXISTENTA PENTRU
MICROORGANISME 7
1.1. Compozitia aerului din sol 11
1.2. Reactia solului 11
1.3. Formarea solului 11
1.4. Rolul microorganismelor in formarea si evolutia
Materiei organice 13
1.5. Teoria microbiologica a formari humusului 17
1.6. Populatia solului 17
CAPITOLUL II 19
2. INFLUENTA FACTORILOR ECOLOGICI
ASUPRA MICROORGANISMELOR 19
2.1. Influenta pH-ului 19
2.2. Influenta temperaturi 20
2.3. Influenta apei in sol 21
2.4. Influenta energiei radiante 23
2.5. Activitatea microbiana a diferitelor soluri 23
CAPITOLUL III 25
3. INTERRELATIILE DINTRE MICROORGANISMELE
DIN SOL 25
3.1. Interrelatiile dintre plantele superioare si
microorganismele din sol 30
3.2. Relatiile dintre radacinile plantelor si microorganismele
din rizosfera 33
3.3. Micoriza sau simbioza ciupercilor cu radacinile plantelor 34
BIBLIOGRAFIE 37

Extras din document

INTRODUCERE

Microbiologia solului se ocupă cu studiul microorganismelor ce populează solul, a activităţii lor biochimice şi fiziologice. Trebuie de precizat că numai microorganismele care îşi petrec în sol faza vegetativă de dezvoltare şi în condiţii favorabile exercită procese care influenţează particularităţile fiziochimice, biologice şi agricole ale solului, fac parte din sistemul biologic al solului şi sînt studiate de microbiologia solului. Alte microorganisme ce produc boli la om, animale sau plante, se consideră că sunt accidental întâlnite în sol şi ca atare, fac obiectul unui studiu al altor ramuri ale microbiologiei.

Microorganismele specifice solului aparţin la diferite grupe sistematice ca: bacterii, actinomicete, ciuperci, alge, protozoare şi virusuri; el influenţează starea solului care la un moment dat depinde de interrelaţiile biologice care se stabilesc între organismele aparţinând acestor grupe, precum şi între microorganisme pe de o parte şi componentele organice şi minerale ale solului, pe de altă parte.

Microbiologia solului studiază procesele microbiologice ce se desfăşoară în sol în scopul dirijării lor în sensul dorit de om pentru îmbunătăţirea calităţii solului şi a stării sale de fertilitate.

În ansamblu, microorganismele din sol le sînt specifice două categorii de procese biochimice cu consecinţe multilaterale de ordin fizico-chimic, biologic şi agricol:

- în primul rând sunt procesele de degradare (fermentaţiile, amonificarea, etc.) prin care se eliberează din materia organică substanţe minerale accesibile plantelor.

- în al doilea rând sunt procesele de sinteză, (fixarea azotului molecular şi humificarea), care creează în sol o rezervă de substanţe nutritive, mai cu seamă sub formă organică, ce influenţează simţitor starea fizico-chimică şi fertilitatea solului.

Cunoaşterea profundă a acestor procese şi dirijarea lor raţională poate contribui la îmbunătăţirea condiţiilor din sol şi deci la ridicarea producţiei agricole.

Studiul participării microorganismelor la procesele complexe din sol se axează în principal pe trei direcţii:

- cunoaşterea cât mai completă a stării biologice a solului pe toată adâncimea lui, prin studiul comparativ al frecvenţei şi activităţii microflorei generale şi grupelor fiziologice de microorganisme cu funcţii bine determinate (fixarea de azot molecular, nitrificarea, fermentarea celulozei, etc.)

- studiul echilibrului dinamic care se stabileşte între grupele fiziologice de microorganisme, precum şi oscilaţiile pe care le suferă acest echilibru în procesul natural de formare a solului şi în cursul transformării acestuia sub influenţa diferiţilor factori legaţi de cultivare (prelucrarea solului, încorporarea de îngrăşăminte chimice sau organice).

- cunoaşterea biologiei solului sub dublu aspect, momentan şi evolutiv, care face posibilă compararea diferitelor orizonturi ale unui sol, compararea diferitelor tipuri de sol, constatarea unui eventual dezechilibru în sol, precum şi stabilirea raporturilor între microfloră şi starea de fertilitate.

Studiul microflorei solurilor se bazează pe cercetarea activităţii acesteia în ansamblu şi nu pe studiul microorganismelor izolate, în culturi pure. În acest sens S. N. Winogradschy arată că: „Metoda de analiză a activităţii reale a microorganismelor în natură trebuie să se bazeze nu pe cunoaşterea speciilor izolate în afara mediului natural, ci pe reacţiile întregii comunităţi microbiene în sânul acestui mediu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Solul ca Mediu de Viata al Microorganismelor.doc

Alte informatii

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Facultatea de Agricultură Biologia Agroecosistemelor