Solutia Optima de Impadurire a unei Suprafete

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Solutia Optima de Impadurire a unei Suprafete.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 39 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Neli Apetroaie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

A. PIESE SCRISE
Capitolul I: Descrierea generală a UP
1.1. Situaţia geografică şi administrativă
1.3. Geomorfologia teritoriului şi a unităţii de relief
1.4. Consideraţii climatice asupra zonei
1.4.1. Valori climatice
1.4.2. Regimul hidric
1.4.3. Regimul Eolian
1.5. Zona şi etajul de vegetaţie
1.6. Tipuri genetice de soluri
1.7. Tipuri de staţiuni
1.8. Formaţiuni şi tipuri de pădure
1.9. Structura fondului de producţie
1.10. Starea fitosanitară a pădurii
Capitolul II: Descrierea suprafeţei de împădurit
2.1. Consideraţii asupra necesităţii şi oportunităţii lucrărilor de împădurire
2.2. Descrierea suprafeţei de împădurit
2.2.1. Descrierea staţională a suprafeţei de împădurit
2.2.2. Caracteristicile fostului arboret
2.3. Oportunitatea şi urgenţa lucrărilor
2.4. Consideraţii asupra categoriilor de lucrări
Capitolul III: Studiul Staţiunii şi a vegetaţiei
3.1.Scopul şi necesitatea acestui studiu
3.2. Studiul staţiunii
3.2.1. Elemente de situaţie privind constituirea U.S.
3.2.2. Principalele valori climatice locale
3.2.3.Descrierea tipurilor de sol
3.2.4. Tipuri de staţiune
3.3. Studiul vegetaţiei
3.3.1. Vegetaţia arborescentă
3.3.2. Situaţia şi starea seminţişului natural
3.3.3. Pătura erbacee
3.3.4. Tipul de pădure
3.4.Diagnoza staţională
3.5. Fişa unităţii staţionale
Capitolul IV: Alegerea şi asocierea speciilor
forestiere
4.1. Consideraţii generale privind alegerea şi asocierea speciilor forestiere
4.1.1. Condiţii privind asocierea speciilor pentru împădurire
4.2. Formula şi compoziţia de împădurire
4.3. Schema de împădurire
Capitolul V: Pregătirea terenului şi prelucrarea solului pentru împădurire
5.1. Pregătire terenului pentru împădurire
5.1.1. Strângerea resturilor de exploatare
5.1.2. Înlăturarea vegetaţiei lemnoase
5.1.3. Înlăturarea vegetaţiei erbacee
5.1.4. Scoaterea , transportul şi depozitarea cioatelor
5.1.5. Eliminarea excesului de apă
5.2. Prelucrarea solului
5.2.1. Lucrări de prelucrare a solului
5.2.2. Prelucrarea parţială şi totală a solului
5.2.3. Particularităţi ale modului de prelucrare a solului în diverse zone şi condiţii staţionale
5.2.4. Lucrări de ameliorare a solului
Capitolul VI: Pregătirea şi condiţionarea materialului de împădurire
6.1. Consideraţii generale privind materialul de reproducere şi folosirea lui
6.2. Materialul de împădurire şi pregătirea lui
6.2.1. Categoriile de puieţi forestieri şi utilizarea lor
6.2.2. Calitatea puieţilor forestieri
6.2.3. Certificatul de provenienţă a puieţilor şi buletinul de liberă circulaţie
6.2.4. Pregătirea puieţilor pentru plantare
Capitolul VII: Metode de împădurire. Tehnica de instalare şi întreţinerea culturilor forestiere
7.1. Metoda de împădurire
7.2. Tehnica de instalare a culturilor
7.3. Întreţinerea culturilor forestiere până la reuşita definitivă
Capitolul VIII:Programarea şi organizarea lucrărilor de instalare a culturilor forestiere
8.1. Programarea lucrărilor de împădurit
8.1.1. Plan calendaristic (ani, luni şi perioade de zile)
8.2. Organizarea lucrărilor de împădurire
8.2.1. Plan de măsuri tehnico-organizatoric
Capitolul IX: Programarea şi organizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor forestiere până la reuşita definitivă
9.1. Programarea lucrărilor de întreţinere
9.1.1. Plan calendaristic (ani, luni şi perioade de zile)
9.2. Organizarea lucrărilor de întreţinere
9.2.1. Plan de măsuri tehnico-organizatoric
Capitolul X: Norme de protecţie a muncii la lucrările de împădurire şi întreţinerea culturilor silvice
B. PIESE DESENATE
1. Schema de împădurire pe format A4

Extras din document

Argumentul lucrării

Suprafaţa care face obiectul acestui studiu este o porţiune neregenerată de 3,5 ha, parte din ua 36A din UP II Dolheşti, parcursă cu o tăiere definitivă. Deoarece din diferite motive seminţişul natural nu s-a instalat pe o mare zonă compactă în timpul scurs de la terminarea exploatării, a fost necesară intervenirea cu lucrări de împădurire pe 3,5 ha.

Formula de regenerare aleasă este 6St4Pam, datorită valorii mari culturale şi economice a speciilor respective şi datorită adaptării bune la condiţiile staţionale. Deoarece seminţişul instalat este de proastă calitate şi din specii a căror participare nu o dorim în viitorul arboret, această formulă de regenerare devine şi formulă de împădurire.

Se propune ca soluţie tehnică împădurirea în vetre, cu puieţi de talie mică cu rădăcini nude, în gropi de 30x30x30 cm, în schema de 1,0x1,5m, cu 6670 puieţi la ha, în dispozitiv regulat (dreptunghi) cu posibilitatea adaptării acestui dispozitiv la neregularităţile terenului.

Deoarece solul nu a avut timp să se înţelenească nu s-a propus pregătirea terenului şi solului, această categorie de lucrări fiind o mare consumatoare de resurse financiare. Dealtfel, plantarea se va face în vetre de 0,60/0,80 cm, sperându-se astfel şi recuperarea unei eventuale regenerări naturale întârziate.

Pentru recuperarea pierderilor care apar inevitabil în cursul procesului de adaptare la mediul de creştere s-au propus completări pe 15% din suprafaţă în primul an şi de 12% în anul al doilea, cu formula de regenerare iniţială.

Pentru asigurarea de condiţii bune de dezvoltare s-au propus o suită de lucrări de întreţinere care să elimine concurenţa buruienilor, mai ales în anii mici, dar care să nu mărească foarte tare preţul unitar al regenerării: două mobilizări în anul I, o revizuire, 2 mobilizări şi o descopleşire în anul doi şi o mobilizare şi o descopleşire în anul III. Această schemă de lucrări va putea fi adaptată la condiţiile climatice din anul respectiv.

Capitolul I: Descrierea generală a unităţii de producţie

1.1 Situaţia geografică şi administrativă

U.P.II Dolheşti face parte din O.S. Dolhasca, aparţinând Direcţiei Silvice Suceava. Teritorial pădurile din U.P. II Dolheşti sunt situate pe raza comunelor Dolheşti, Dolhasca şi Preoteşti din Judeţul Suceava. Suprafaţa U.P. II Dolheşti este de 2809,6 ha.

În tabelul următor sunt prezentate limitele şi vecinătăţile U.P. II Dolheşti :

NR.

Crt. Puncte cardinale Vecinătăţi Limite

Felul şi denumirea lor

1 N U.P.III Liteni Culmea Pleşa

2 E U.P. IV Zăvoaiele Siretului D.J.208 A Dolhasca- Suceava

3 S U.P. I Probota

O.S. Paşcani D.J. Dolhasca-

Fălticeni,

Culmea, piciorul lcăprăriei

Limită parcelară deschisă

4 V O.S. Fălticeni Pârâul Palanca, linie

Convenţională

D.C. Arghira ; D.J. Dolhasca- Fălticeni;

Limitele U.P. II Dolheşti sunt bine conturate şi evidenţiate iar stabilitatea lor este de durată. Hotarele sunt materializate prin linii deschise, marcaje cu vopsea roşie, borne şi pe alocuri cu şanţuri de pământ.

1.3 Geomorfologia teritoriului şi a unităţii de relief

În cea ce priveşte geomorfologia, zona luată în studiu se caracterizează prin prezenţa unor culmi largi amintind de aspectul unor terase superioare. În apropierea confluenţei Sucevei şi Şomuzul Mare cu Siretul sunt frecvente platourile şi culmile cu înclinare foarte slabă. În celelalte zone culmile se îngustează având în acelaşi timp şi o fragmentare dominant colinară.

Majoritatea pădurilor O.S. Dolhasca sunt situate pe versanţi şi platouri înalte, către obârşia pâraielor spre cumpenele bazinelor hidrografice. În lungul râurilor Siret şi Suceava apare tipul de relief caracterizat prin câmpii aluviale de luncă inundabile cu bălţi, mlaştini, despletiri de braţe şi cursuri părăsite.

În urma proceselor geomorfologice actuale şi de degradare a terenurilor, se întâlnesc, pe suprafeţe foarte mici şi dispuse insular, alunecări de teren în valuri sau în brazde.

Formele de relief cele mai frecvente sunt versanţii cu înclinare uşoară şi moderată, rareori întâlnindu-se cu înclinare repede.

Pădurile de pe raza O.S. Dolhasca sunt situate din punct de vedere altitudinal între 200 m (Zăvoaiele Siretului) şi 540 m (U.P. V Dolhasca). Altitudinea medie şi predominantă este între 300 şi 350 m.

În raza O.S. Dolhasca se întâlnesc toate expoziţiile de detaliu determinate de orientarea pâraielor secundare. Expoziţia generală este cea sudică, determinată de direcţia de curgere a Râului Siret, dar se întâlnesc toate expoziţiile de detaliu.

Formaţiunile geologice din această zonă sunt de vârstă neozoică şi anume din miocen. Ele s-au format în sarmaţian, etajul volhinian şi bessarabian. Formaţiunile din volhinian, care ocupă cea mai mare prte din suprafaţă, sunt constituite din marne cenuşii în alternanţă cu marne nisipoase şi calcaroase. Ele formează straturi groase de 100-400 m şi uneori se găsesc intercalate cu gresiile calcaroase care au aspect oolitic fin.

Formaţiunile din bessarabian sunt constituite din intercalaţii de marne şi argile marnoase, nisipuri, pietrişuri şi calcare oolitice bogat fosilifere. Ele sunt frecvent întâlnite spre partea de sud a ocolului, în apropierea O.S. Paşcani.

Majoritatea formaţiunilor sunt fragmentări mai mari din vechi depozite sedimentare de natură calcaroasă.

Roca de solificare este foarte apropiată de structura formaţiunilor geologice din zona din care a rezultat prin procese de dezagregare, suprafaţa influenţa factorilor fizici şi a mişcărilor tectonice. Se poate aprecia că roca de solificare din zonă este mai puţin variată, de aceea şi solurile sunt puţin variate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Solutia Optima de Impadurire a unei Suprafete.doc

Alte informatii

Silvicultura - Proiect Impaduriri