Stabilirea Dozelor de Ingrasaminte Organice si Chimice, pentru Cultura Marului in Contextul Practicarii unei Agriculturi de Tip Intensiv

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Stabilirea Dozelor de Ingrasaminte Organice si Chimice, pentru Cultura Marului in Contextul Practicarii unei Agriculturi de Tip Intensiv.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mariana Wolf

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Capitolul 1
Chimizarea agriculturii în contextul societaţii contemporane
1.1. Căi şi mijloace de sporire a producţiei agricole
1.2. Ingrăşămintele, mijloc esenţial de sporire a producţiei
Capitolul 2
Indici agrochimici ce caracterizează starea de fertilitate a solului
2.1. Reacţia solului (pH- ul)
2.2. Caracterizarea stării de aprovizionare cu N si P
2.3. Caracterizarea stării de aprovizionare cu potasiu
24. Caracterizarea stării de aprovizionare cu microelemente
Capitolul 3
Stadiul cercetărilor cu privire la fertilizarea culturii mărului
3.1. Particularităţile de nutriţie ale speciei
3.2. Stadiul cercetărilor cu privire la fertilizarea organică
3.3. Stadiul cercetărilor cu privire la fertilizarea chimică
Capitolul 4
Stabilirea dozelor de îngrăşăminte chimice si organice in funcţie de principalii indici agrochimici
4.1. Principii de stabilire a dozelor de îngrăşăminte chimice si organice pentru cultura mărului
4.2. Modele matematice de stabilire a dozelor optime economice de îngrăşăminte chimice si a normelor de îngrăşăminte organice pentru cultura mărului
4.3. Stabilirea dozelor de îngrăşăminte chimice si organice
4.4. Ingrăşăminte chimice si organice folosite
4.5. Epoci si metode de aplicare a îngrăşămintelor
4.6. Stabilirea necesarului de îngrăşăminte chimice si organice
Concluzii si recomandări
Bibliografie

Extras din document

Capitolul I

Chimizarea agriculturii în contextul societăţii contemporane

Problema de baza a societatii contemporane este satisfacerea nevoilor de hrană.

Necesitatea sporirii producţiei agricole prin folosirea îngrăşămintelor şi a substanţelor de protecţie chimică a plantelor în etapa contemporană, derivă din cerinţele obiective ale dezvoltării societăţii ca şi din marile probleme care frânează viaţa contemporană, şi anume:

- presiunea demografică, datorită creşterii într-un ritm mediu de 2,5% a populaţiei globului;

- criza energetică si de materii prime;

- ritmul intens de industrializare şi de creştere a populaţiei urbane;

- necesitatea imbunătaţirii condiţiilor de trai materiale si spirituale ale celor ce muncesc;

- scăderea populaţiei active din agricultură;

- progresul general al celorlalte ştiinţe.

(D.Davidescu,L.Calancea,Velicia Davidescu,Gh.Lixandru,G.Ţârdea-Agrochimie)

1.1. Căi si mijloace de sporire a producţiei agricole

Problema care a preocupat pe numeroşi specialişti si numeroase organizaţii internaţionale este: care sunt mijoacele cu care se poate ridica producţia agricolă, astfel că odata cu creşterea populaţiei si a transformarilor social- politice să se asigure hrana corespunzatoare si totodată o îmbunăraţire calitativă a ei.

Specialiştii apreciază că, cu actualele cunoştinţe tehnice şi luare în cultură de noi terenuri, se pot asigura necesitaţile de hrana pentru 47- 50 miliarde de locuitori ai globului pamântesc.

Căile de bază pentru sporirea producţiei agrico1e sunt:

1.Măsuri de ordin social- politic

Lărgirea pieţelor si înlăturarea diferitelor bariere artificiale în comerţul internaţional pentru ţările în curs de dezvoltare, cărora li se permite o mai largă desfacere de produse pentru a reuşi să se înzestreze din punct de vedere tehnic.

Facilitarea accesulul tuturor ţărilor si în special a celor în curs de dezvoltare la cuceririle tehnicii şi ale stiinţei moderne.

1.1 Măsuri de natură tehnică

Luarea în cultură de noi terenuri. În prezent din populaţia totală a uscatului, de 13,6 miliarde hectare, se cultivă aproape 1,4 miliarde hectare. După estimările făcute se mai pot lua în cultură înca 1,8 miliarde hectare din suprafata existenta în parte păşuni, deşerturi, savane.

Măsuri tehnologice. Căile de sporire a producţiei agricole prin mijloace tehnice cuprind o serie de măsuri, si anume:

- folosirea judicioasă a pamantului prin alegerea unei structuri a culturilor care să valorifice la maximum potenţialul solului în condiţiile ecologice date;

- utilizarea de soiuri cu mare capacitate de producţie, adaptate condiţiilor ecologice din zona de cultură;

- mecanizarea lucrărilor agricole, care duce la efectuarea unor lucrări în timp scurt şi de calitate, cu consum scazut de energie;

- măsuri de îmbunătăţiri funciare (irigări, desecări, lucrări antierozionare);

- chimizarea (îngrăşăminte, amendamente, erbicide, fungicide), care la randul ei necesită investiţii ce trebuie să se regăsească într-o eficienţa economică ridicată produselor agricole;

- agrotehnica superioara şi un consum minim de energie; (D.Davidescu,L.Calancea,Velicia Davidescu,Gh.Lixandru,G.Ţârdea-Agrochimie)

Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilirea Dozelor de Ingrasaminte Organice si Chimice, pentru Cultura Marului in Contextul Practicarii unei Agriculturi de Tip Intensiv.doc

Alte informatii

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi de Medicină Veterinară “ Ion Ionescu de la Brad ” Iaşi