Stabilirea Planului De Masuri Agrochimice,In Scopul Ameliorarii Compozitiei Ionice a Solurilor Acide si Alcalice din Perimetrul unei Exploatatii Agricole Private

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Stabilirea Planului De Masuri Agrochimice,In Scopul Ameliorarii Compozitiei Ionice a Solurilor Acide si Alcalice din Perimetrul unei Exploatatii Agricole Private.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: T. Lisnic

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Capitolul I: Impactul rteactiei solului asupra cresterii si dezvoltarii plantelor
1.1-Influenta reactiei solului asupra nutritiei plantelor
1.1.1-Influenta reactiei acide asupra nutritiei plantelor
1.1.2-Influenta reactiei alcaline asupra nutritiei plantelor
1.2-Comportarea plantelor cultivate pe solurile acide si alcalice
1.2.1-Comportarea plantelor fata de reactia acida a solurilor
1.2.2-Comportarea plantelor pe solurile alcalice si saline
1.3-Efectele ameliorarii agrochimice a solurilor acide si alcalice
1.3.1-Efectele amendamentelor calcaroase pe solurile acide
1.3.2-Efectele amendamentelor gipsoase pe solurile saline si alcalice
Capitolul II: Ameliorarea compozitiei ionice a solurilor acide si alcalice
2.1-Ameliorarea compozitiei ionice a solurilor acide
2.1.1-Criterii pentru corectarea reactiei acide a solului
2.1.2-Materiale utilizate pentru corectarea reactiei acide a solurilor
2.2-Ameliorarea compozitiei ionice a solurilor saline si alcalice
2.2.1-Criterii pentru corectarea reactiei alkaline a solurilor
2.2.2-Materiale utilizate pentru corectarea reactiei alcaline a solurilor
Capitolul III: Stabilirea planului de masuri agrochimice in scolul ameliorarii compozitiei ionice a solurilor acide din perimetrul exploatatiei agricole
3.1-Stabilirea urgentei de aplicare a amendamentelor calcaroase
3.2-Stabilirea dozelor de amendamente calcaroase
3.3-Administrarea amendamentelor calcaroase
3.4-Prognoza evolutiei probabile a reactiei solului ca urmare a aplicarii amendamentelor calcaroase
Capitolul IV: Stabilirea masurilor agrochimice de ameliorare a solurilor saline si alcalice din cadrul exploatatiei agricole
4.1-Stabilirea urgentei de aplicare a amendamentelor gipsoase
4.2-Stabilirea dozelor de amendamente gipsoase
4.3-Administrarea amendamentelor gipsoase
4.4-Eficienta amendamentelor pe solurile saline si alcalice
Capitolul V: Concluzii si recomandari

Extras din document

Impactul reactiei solului asupra cresterii si dezvoltarii plantelor

1.1-Influenta reactiei solului asupra nutritiei plantelor

Cresterea si dezvoltarea plantelor sunt influentate direct de aciditatea solului,prin caracterul de toxicitate al ionilor de Al3+ si Mn2+ si prin efectele ei asupra accesibilitatii elementelor nutritive.Numeroase cercetari efectuate atat in solutii nutritive cat sip e soluri acide au dus la concluzia ca,aciditatea activa (activitatea ionilor de H+ in solutia solului)obisnuita in soluri,nu este specific toxica pentru plante.Daca,insa,pe soluri puternic acide,numeroase specii de plante se dezvolta slab sau pier,aceasta nu se datoreaza toxicitatii acizilor sau ionilor H+,ci intregului complex ecologic al solului care insoteste aciditatea accentuata si puternica,in special prezentei ionilor de Al3+ si Mn2+ mobili in solutia solului pentru anumite limite, a carentelor unor elementre nutritive precum si a dereglarilor produse de aciditate in accesibilitatea acestora pentru plante.

1.1.1-Influenta reactiei acide asupra nutritiei plantelor

In tara noastra solurile acide cu utilizare agricola, a caror reactie chimica se impune a fi corectata, ocupa dupa cartarile efectuate de I.C.P.A.. o suprafata de aproximativ 1700.000 ha, ceea ce reprezinta .17% din. suprafata arabila. Cele mai întinse suprafete ocupate cu soluri acide se gasesc în judetele : Satu Mare,Timis,Olt,Bihor,Brasov,Arad.Caras Severin, Suceava, Maramures. Salaj, Hunedoara si Dîmbovita.Fertilitatea redusa a acestor soluri se datoreaza în primul rând concentratiei ridicate a ioni lor de H+ si de A13+, slabei aprovizionari cu elemente nutritive, la care se asociaza însusirile fizice negative care concura substantial la diminuarea potentialului agroproductiv.

Prezenta ionului de aluminiu in exces in solutia solului, determina reducerea absortiei altor elemente ca : fosfor , calciu, potasiu, mangan, fier, sodiu, bor precum si a nitratiilor.In mod deosebit s-a studiat efectul Al3+, asupra absortiei fosforului de catre radacinile plantelor si a nutritiei plantelor cu fosfor.In prezenta ionilor de Al3+, ionii fosfatici reactioneaza cu acestia, formand fosfatul de aluminiu, AlPO4(berlinita), sare greu solubila.In aceasta situatie la concentratii mici de fosfor in sol, nu raman in forma acesibila cantitatile minime necesare pentru plante,iar ionii acizi de aluminiu,sunt numai in mica masura blocati in fosfati de aluminiu (inactivati), ambele situatii avand efecte negative pentru cresterea plantelor.

Pe solurile puternic acide,cu mult aluminiu, se impune administrarea unor doze mai mari de ingrasaminte fosfatice, pentru a inlatura carenta de fosfor, reducand prin aceasta si toxicitatea aluminiului, in urma blocarii lui sub forma de fosfat de aluminiu.Amendarea prealabila a solurilor acide, este foarte utila, deoarece se diminueaza continutul de aluminiu, determinand astfel conditii mult mai bune de utilizare a ingrasamintelor cu fosfor si de crestere a plantelor.

Din punct de vedere al sensibilitatii fata de actiunea toxica a aluminiului, speciile de plante cultivate pot fi clasificate astfel:

- Specii tolerante: ovazul si timoftica;

- Specii moderat sensibile: porumbul, lupinul, cartoful;

- Specii sensibile: orzul, inul, mazarea, fasolea;

- Specii foarte sensibile: sfecla pentru zahar, graul de toamna, lucerna;

In general, toxicitatea ionilor de Al3+, apare cand pH-ul solului in solutie salina 0,1N de KCl, este mai mic de 5, iar gradul de saturatie in baze, dupa Kappen mai mic de 75%.Efectul toxic dispare atunci cand continutul de aluminiu mobil este sub 1,5-2,0 mg la 100g sol[pH(H2O)=5,75-6,0; VAh=75%].

Solurile acide contin si insemnate cantitati de mangan solubil si accesibil, cantitati ce cresc odata cu scaderea pH-lui, depasindu-l frecvent pe cele de aluminiu.Manganul produce si el efecte de toxicitate, la concentratii foarte variate in functie de sensibilitatea plantelor fata de acest element in exces.Astfel, in timp ce unele plante (orzul, soia) manifesta scaderi insemnate de cresteri la concentratii ale manganului de 1-4 ppm, porumbul poate tolera peste 15ppm., fara efecte de franare a cresterilor.In timp ce aluminiul ramane in cea mai mare parte in radacini, managnul se acumuleaza mai mult in partea aeriana, fapt ce produce tulburari in metabolismul substantelor proteice si al glucidelor, simptomele toxicitatii diferind de la o specie la alta, mai frecventa fiind aparitia de pete brune pe frunze.Excesul de mangan in solutie cauzeaza simptome de lipsa a fierului(cloroza).

Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilirea Planului De Masuri Agrochimice,In Scopul Ameliorarii Compozitiei Ionice a Solurilor Acide si Alcalice din Perimetrul unei Exploatatii Agricole Private.doc

Alte informatii

Universitatea de stiinte agricole si medicina veterinaraIon Ionescu de la Brad", Iasi agrochimie