Stabilirea Tehnologiilor de Productie intr-o Unitate de Crestere Intensiva a Suinelor cu Capacitatea de 3591 Suine

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Stabilirea Tehnologiilor de Productie intr-o Unitate de Crestere Intensiva a Suinelor cu Capacitatea de 3591 Suine.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 36 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. Benone PĂSĂRIN

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. Importanţa creşterii suinelor 4
2. Scopul executării proiectului 6
3. Fişa individuală 7
4. Intocmirea fişei evoluţiei stării fiziologice la scroafe şi scrofiţe 8
5. Intocmirea fişei evoluţiei vârstei şi greutăţii corporale la tineret porcin pe decade 10
6. Fişa tehnologică la categoria scroafe şi vieri 12
7. Fişa tehnologică pentru categoria tineret înţărcat 14
8. Fişa tehnologică pentru categoria porci graşi 16
9. Alimentaţia suinelor 18
9.1. Cerinţe de hrană pentru suine 19
9.2. Reţete de hrană pentru suine 23
9.3. Calcul pentru numărul de zile furajate şi cantitatea de nutreţ combinat 29
10. Adăposturile şi cazarea 30
11. Planul fermei 34
12. Concluzii şi recomandări 35
13. Bibliografie 36

Extras din document

1. IMPORTANŢA CREŞTERII SUINELOR

Societatea umană în perioada actuală parcurge o etapă complexă, caracterizată printr-o “explozie” demografică şi prin creşterea continuă a nivelului de trai. În acest context, alimentaţia umană capătă noi valenţe, impunându-se de urgenţă: sporirea cantitativă şi calitativă a produselor alimentare; repartizarea lor echitabilă, atât pe plan general cât şi zonal; utilizarea tuturor resurselor de hrană; găsirea de noi sortimente cu conţinuturi sporite în substanţe nutritive, îndeosebi proteice.

Din estimările efectuate de către oamenii de ştiinţă se apreciază că, în perspectiva anilor 2050, produsele animaliere (carne, lapte, ouă etc.) vor continua să deţină ponderea în alimentaţia umană.

Importanţa pentru consum a acestor produse rezidă în aprecierea nivelului de trai şi de dezvoltare a unei ţări, avându-se în vedere un complex de indicatori, între care sunt incluse şi nivelurile producţiilor animaliere, raportate pe locuitor. Carnea rezultată din creşterea suinelor va continua să aducă un aport substanţial în acoperirea necesarului de substanţe proteice – indicator de bază în aprecierea nivelului de civilizaţie - şi, prioritar, în asigurarea sănătăţii umane.

În prezent se apreciază că necesarul mediu zilnic de substanţe proteice pentru om este de cca. 70 g, din care cel puţin 40 g trebuie să provină din produsele animaliere. Carnea rezultată de la suine trebuie să acopere, zilnic, în medie, 20 g de substanţe proteice, cu unele variaţii impuse de perceptele religioase şi de posibilităţile de creştere a acestei specii.

După recomandările F.A.O., O.M.S. ca şi ale unor specialişti români, o persoană “standard” trebuie să primească zilnic între 2800-3000 kcal. şi circa 1 g proteină pentru fiecare kg greutate, pentru care sunt necesare anual circa 73 kg carne (în carcasă), din care: 13,3 kg de bovină. 5,1 kg de ovină, 27,9 kg de porcine, 15,9 kg de pasăre şi 10,5 kg din alte resurse (în principal din carne de peşte), alături de circa 240 kg lapte şi produse din lapte şi 280 ouă.

Carnea suinelor se caracterizează printr-o valoare energetică superioară faţă de cele obţinute de la celelalte animale de fermă; aceasta furnizează, în medie, 2700 kcal/kg, în timp ce carnea de bovine oferă doar 1600 kcal/kg, iar cea de ovine 1400 kcal/kg. În viitorul apropiat, acoperirea necesarului de proteină se va face, în principal, prin sporirea cantităţilor de carne provenită de la bovine şi ovine, urmate de cea rezultată de la porcine şi păsări.

În alimentaţia umană, raţiile de hrană se întocmesc având la bază atât valoarea energetică (exprimată prin conţinutul în kcal), cât şi conţinutul în substanţe proteice. Din acest punct de vedere, carnea de porc (fără slănină şi osânză) este mai echilibrată faţă de celelalte produse similare, dacă luăm în considerare raportul energo-proteic.

Trebuie consemnat faptul că, în cercetările mai recente, se recomandă utilizarea în hrana umană, într-o proporţie mai mare, a alimentelor de origine vegetală; aceasta ca urmare a faptului că, la animale, se înregistrează un coeficient de transformare foarte redus al proteinelor vegetale în cele animale, între 14-29%. De menţionat, pe această linie, că porcinele posedă un coeficient de transformare cuprins între 8-24%; la carnea de porc acesta fiind de 12,5%.

Deci sunt suficiente motive să încurajăm creşterea suinelor, ca variantă economică determinată de particularităţile biologice acceptate de organimul uman.

Impedimentul principal îl constituie, pentru unele sortimente de carne de porc, conţinutul prea mare în lipide. Pe această linie, s-au făcut unele interpretări greşite asupra relaţiei cauză-efect, care ar putea exista în unele afecţiuni cardiace şi formarea în organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului cărnii de porc. Investigaţiile moderne au demonstrat că, 25% din cauzele de infarct miocardic au o etiologie genetică, iar 75% implică un complex de factori insuficient studiaţi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Stabilirea Tehnologiilor de Productie intr-o Unitate de Crestere Intensiva a Suinelor cu Capacitatea de 3591 Suine.doc

Bibliografie

GÎNDU E., CHIRAN A., BANU A. (2003)-Economia creşterii animalelor- teorie şi practică. Editura Ploieşti.
HALGA P. şi colab. (2002)-Alimentaţia animalelor. Editura Pim, Iaşi.
PĂSĂRIN B., STAN T. (2005)-Creşterea suinelor. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
PĂSĂRIN B. (2007)-Tehnologia creşterii suinelor. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
STAN T., PĂSĂRIN B. (2002)-Tehnologia creşterii suinelor. Editura Vasiliana.

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD IAŞI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE