Strugurii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Strugurii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 31 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gheorghe Marca

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. IMPORTANŢA 1
2. SUPRAFEŢE DE CULTURĂ 2
3. PRODUCŢIA DE STRUGURI 4
4. SISTEME DE CULTURĂ 6
4.1 CLIMA 6
4.2 SOLUL 7
4.3 ASPECTUL ŞI ÎNCLINAREA TERENULUI 8
4.4 INSTALAREA VIŢEI DE VIE 8
5. RECOLTARE ŞI PĂSTRARE 10
5.1 STRUGURII DE MASĂ 10
5.2 STRUGURII USCAŢI (STAFIDELE) 12
5.3 STRUGURII PENTRU VIN 13
6. SPAŢII DE PĂSTRARE 14
6.1 STRUGURII DE MASĂ 14
6.2 STRUGURII USCAŢI (STAFIDELE) 15
7. CONDIŢII DE PĂSTRARE ŞI DURATA PĂSTRARII 15
8. VALORIFICAREA 17
8.1 SUCUL DE STRUGURI 17
8.2 STAFIDELE 18
8.3 COMPOTUL DE STRUGURI 19
8.4 VINUL 23
8.4.1 OBŢINEREA MUSTULUI 23
8.4.2 FERMENTAŢIA ALCOOLICĂ A MUSTULUI 24
8.4.3 CONDIŢIONAREA, ÎNGRIJIREA ŞI PĂSTRAREA VINURILOR 26
9. ÎNCHEIERE 29
10. BIBLIOGRAFIE 30

Extras din document

1. Importanţa

Strugurii pot fi consumaţi cruzi sau folosiţi la fabricarea gemului de struguri, a sucului de struguri, a jeleului, oţetului, a mustului şi apoi a vinului, a extractelor din sâmburi de struguri, a stafidelor şi a uleiului din sâmburi de struguri. Strugurii mai sunt folosiţi de asemenea şi pentru unele produse de cofetărie.

Strugurii cresc în ciorchini cu 6 până la 300 de boabe şi pot fi de mai multe culori: roşu intens, negru, albastru închis, galben şi roz. Strugurii albi sunt de fapt verzi şi sunt, din punct de vedere evolutiv, derivaţi din cei roşii.

Este de ştiut că strugurii şi mustul au o valoare alimentară ridicată. Un proverb spune că “cine consumă struguri consumă soare condensat”. Un kilogram de struguri proaspeţi furnizează organismului 700-1000 calorii, ceea ce echivalează cu valoarea energetică a 500-700 g de carne de vită, 3-5 ouă, 1 kg de salam, 1,2 kg de cartofi, 3,5 kg de roşii, etc. Strugurii au asupra organismului o acţiune de reconfortare energetică, de vitaminizare şi mineralizare. Acţiunea reconfortantă a strugurilor şi a mustului se datorează conţinutului ridicat în zahăr (glucoză şi fructoză), cu mare valoare energetică, precum şi în lecitină, substanţă cu conţinut ridicat de fosfor. Zahărul din struguri este asimilat foarte uşor de către organism, trecând direct în sânge la scurt timp dupa ingerare. Aşa se explică de ce un consum de struguri proaspeţi sau de must are un efect reconfortant asupra organismelor obosite sau a celor slăbite.

Acţiunea de vitaminizare se datorează conţinutului de vitamine: A, B1, B2, B6, K, PP. Comparativ cu majoritatea alimentelor care se consumă fierte şi deci cu pierderea unei mari părţi din vitamine, strugurii se consumă în stare proaspătă, păstrând integral vitaminele prezente în bob.

Acţiunea de mineralizare a organismului se datorează conţinutului în diferite substanţe minerale: potasiu, fosfor, fier, calciu, magneziu, etc. Sărurile de calciu şi fosfor participă la formarea scheletului, cele de magneziu la formarea muşchilor, iar cele de fier la formarea hemoglobinei în sânge.

Importanţa terapeutică este reprezentată de numeroasele efecte binefăcătoare pe care le au strugurii asupra organismului uman, cum ar fi: efectul diuretic, efectul stimulator asupra mişcărilor intestinului, efectul antidiareic, efectul stimulator al forţei de contracţie a muschilor inimii, micşorarea hipertensiunii arteriale şi îmbunătăţirea funcţiei capilarelor sanguine, diminuarea cantităţii de colesterol din organism, mărirea poftei de mâncare, reducerea acidităţii stomacale, etc.

Din punct de vedere economic strugurii au o importanţă deosebită, pentru că întregi regiuni de deal din diferite zone îşi bazează economia pe cultivarea şi procesarea ulterioară a strugurilor. Printre aceste regiuni se numără: regiunile viticole din Franţa, Spania, Portugalia, Italia şi, de ce nu, Romania.

Cel mai important produs final din struguri este vinul, aproximativ 71% din strugurii de pe plan mondial fiind folosiţi pentru fabricarea vinurilor. De asemenea producţia vinuri are un impact semnificativ asupra economiei unor ţări care sunt mari exportatoare de vinuri, cum ar fi Italia sau Franţa. Aceste ţări dispun de soiuri specifice de struguri din care produc anumite vinuri unice pe plan mondial, cum ar fi vestitele vinuri de Bordeaux, din Franţa, sau din România, vinurile de Niculiţel, Târnave, etc.

Din punct de vedere social, înafară de cei care deţin podgorii, populaţia din zonele viticole este antrenată în muncile specifice culesului viei, dar şi curăţatului şi întreţinerii podgoriilor şi a procesării strugurilor. Prin urmare, perioadele de cules ale viilor antrenează migrarea forţei de muncă sezoniere în zonele viticole. Vinurile sunt prezente la majoritatea festivităţilor umane şi nu numai. De asemenea, în perioada recoltării strugurilor, aceştia sunt consumaţi şi în stare proaspătă, în proporţie de 27% pe plan mondial.

2. Suprafeţe de cultură

Viticultura este o a doua ramura agricola traditionala, si se practica indeosebi in climatele cu caracter subtropical, mai ales în jurul Mediteranei europene. Viţa-de-vie este o plantă subtropicală originară din Transcaucazia şi Levant, adaptată la condiţiile de climă specifice zonei temperate, preferând terenurile însorite cu soluri afânate, formate pe calcare, roci vulcanice, depozite loessoide sau nisipuri din zone cuprinse între 50° lat. N şi 30° lat. S. În 1986 suprafaţa totală cultivată cu viţă-de-vie pe Glob a fost de cca. 9 milioane ha.

Cultura viţei-de-vie are ca areal de desfăşurare trei zone mai importante: zona mediteraneeană a Europei (Europa deţinand peste 80% din suprafaţa viticolă mondială şi cca.75% din producţia mondială de vinuri) reunită cu cea a Africii de Nord şi Orientul Apropiat, apoi zona temperată cu veri calde a Europei, şi, în sfarşit, zonele subtropicale şi temperate cu veri calde din America de Sud, America de Nord şi sudul Africii.

Strugurii sunt, după portocale, cele mai cultivate fructe de pe Pământ şi asta datorită importanţei lor ridicate. Potrivit FAO (Food and Agriculture Organization), aproximativ 75866 km2 din suprafaţa Pământului sunt dedicaţi culturii strugurilor. Din aceştia aproximativ 71% sunt folosiţi pentru vinificare, 27% sunt consumaţi în stare proaspătă şi doar 2% sunt consumaţi în stare uscată. De asemenea o mică parte din producţia de struguri este transformată în sucuri “100% naturale”.

Suprafaţa de teren dedicată podgoriilor creşte cu 2% anual.

În următorul tabel sunt prezentate suprafeţele de cultură a strugurilor în principalele ţari cultivatoare. Este indicat de asemenea şi procentajul creşterii suprafeţei de cultură faţa de anul 1995, conform FAO 2006.

Fisiere in arhiva (2):

  • Cuprins.doc
  • Strugurii.doc

Alte informatii

Proiectul a fost prezentat in cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, facultatea de Agronomie.