Studii de caz privind indicatorii necesari întocmirii planului de amenajare a Județului Teleorman

1.DATE GENERALE

Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în mijlocul Câmpiei Române. Teleormanul se numără printre judeţele mijlocii ca întindere, având o suprafaţă de 5790 km² ceea ce reprezintă 2,4% din suprafaţa ţării (locul 19). La sud se mărgineşte cu fluviul Dunărea – limita naturală dintre ţara noastră şi Bulgaria – apoi cu judeţele Olt la vest, Argeş şi Dâmboviţa la nord, Giurgiu la est. Reşedinţa judeţului este municipiul Alexandria

2.CARACTERIZAREA GENERALA A CADRULUI NATURAL

RELIEF

Caracterizat prin relief de câmpie, teritoriul judeţului - monoton la prima vedere – cuprinde o parte din Câmpia Română (şi anume compartimentul vestic al Câmpiei Burnasului şi cel sudic al Câmpiei Găvanu-Burdea), precum şi lunca Dunării din acest sector.

Teritoriul judeţului întruneşte condiţiile de relief pedoclimatice foarte bune pentru practicarea agriculturii cu irigatii.

CLIMA

Clima este temperat continentală, specifică etajului climatic moderat de câmpie sudică şi se caracterizează printr-un potenţial caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi adeseori în regim torenţial vara, precum şi frecvente perioade de secetă.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata ( rauri, lacuri naturale si artificiale). Vedea(120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80 % din suprafata.

Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s-au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve” ( Listeava Mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).Existenţa celor două porturi pe Dunăre: Turnu Măgurele şi Zimnicea oferă mari posibilităţi de transport fluvial şi de amplasare a unor obiective industriale.

RESURSE NATURALE

Sunt putine, din care unele descoperite recent, sunt strans legate de structura geografica si de relief.Cele mai importante sunt zacamintele de petrol si gaze naturale, puse in evidenta si expoatate in partea nord-estica a judetului, intre Videle si Olteni.O alta resursa o reprezinta materialele de constructii, nisipurile si pietrisurile din stratele de Fratesti, nisipurile si pietrisurile din albiile minore ale raurilor. Argila reprezinta, de asemenea o importanta materie prima pentru fabricarea caramizilor.

FLORA SI FAUNA

Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie.Partea nordica a judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret.Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului.

Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii, vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii decamp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim:privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa.Printre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica perecum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastruga.