Cuprins
- I. Scurta prezentare a celor doua tari
- Scurta prezentare a Romaniei
- Scurta prezentare a Bulgariei
- II. Indicatori la nivelul economiei naţionale
- Suprafaţă
- Populaţie
- PIB/locuitor
- Rata inflaţiei
- Rata şomajului
- Importuri, Exporturi, Balanţă comercială
- III. Indicatori la nivelul agriculturii
- 1. POTENTIAL AGRICOL
- Suprafeţe irigate
- Mecanizare (încărcătură pe tractor)
- Chimizare (substanţă activă la hectar)
- Efective de animale
- Animale la 100 ha
- 2. REZULTATE ECONOMICE
- Producţii medii la principalele culturi vegetale
- Producţii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetală
- Producţii totale/locuitor la principalele produse de origine animală
- Producţii medii la principalele produse de origine animală
- IV. Principale reglementări pe pieţele agricole
Extras din proiect
I. Scurta prezentare a celor 2 tari
1. Scurta prezentare a Romaniei
România este o ţară situată în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică şi la ţărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafaţa Deltei Dunării şi partea sudică şi centrală a Munţilor Carpaţi. Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord şi est şi Republica Moldova la est, iar ţărmul Mării Negre se găseşte la sud-est.
De-a lungul istoriei, diferite porţiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componenţa sau sub administraţia Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus sau a celui Austriac.
În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial (1940), România Mare, sub presiunea lui Hitler şi colaborarea guvernului pro-nazist condus de Gigurtu, a încetat să mai existe prin cedarea de teritorii Ungariei (nordul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) şi Uniunii Sovietice (Basarabia, Herţa şi Bucovina de nord). După abolirea regimului lui Antonescu de la 23 august 1944 şi întoarcerea armelor contra Puterilor Axei, România şi-a recuperat nordul Transilvaniei, fapt definitivat prin Pactul de la Varşovia.
La momentul destrămării Uniunii Sovietice şi a înlăturării regimului comunist instalat în România (1989), ţara a iniţiat o serie de reforme economice şi politice. După un deceniu de probleme economice, România a introdus noi reforme economice de ordin general (precum cota unică de impozitare, în 2005) şi a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
România este o republică semi-prezidenţială. Este a noua ţară după suprafaţa teritoriului (238 391 km²) şi a şaptea după numărul populaţiei (peste 22 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii Europene. Capitala ţării, Bucureşti, este şi cel mai mare oraş al ei şi al şaselea oraş din UE după populaţie (1,9 milioane locuitori). În 2007, oraşul Sibiu a fost ales Capitală Europeană a Culturii. România este membru al NATO (din 29 martie 2004), al Uniunii Europene (de la 1 ianuarie 2007), al Uniunii Latine, al Francofoniei şi al OSCE.
După decembrie 1989, România şi-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu occidentul, în mod special cu Statele Unite şi Uniunea Europeană. Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale şi a FMI şi de asemenea a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în 2004 ea a devenit membră a NATO iar din 2007 face parte din Uniunea Europeană.
Liderii României postdecembriste au făcut declaraţii publice în ceea ce priveşte strângerea relaţiilor cu alte ţări europene şi, de asemenea, în ceea ce priveşte ajutorul dat acestora în procesul integrării euro-atlantice, în special în cazul Moldovei, Ucrainei şi Georgiei. Liderii români au declarat public în mai multe ocazii că se aşteaptă ca într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate ţările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană şi din Caucaz să acceadă în UE şi NATO. România şi-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia şi Croaţia în eforturile făcute de aceste ţări pentru aderarea la Uniunea Europeană. Relaţiile economice turco-române au statut privilegiat.[198] În acelaşi timp, relaţiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind eforturile României de aderare la UE. Relaţiile României cu Republica Moldova au un statut special, având în vedere că cele două ţări folosesc practic aceaşi limbă şi au un fond istoric comun. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova, la numai câteva ore după proclamarea independenţei noului stat (27 august 1991). Din declaraţia guvernului român, făcută cu acest prilej, reiese clar că, în viziunea autorităţilor de la Bucureşti, independenţa Moldovei era considerată o formă de emancipare de sub tutela Moscovei şi un pas spre reunificarea cu România.[201] În prezent, România concepe relaţia sa cu Republica Moldova pe două coordonate majore: afirmarea caracterului special al acestei relaţii, conferit de comunitatea de limbă, istorie, cultură, tradiţii - realităţi ce nu pot fi eludate sau negate; dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al ambelor state de integrare în Uniunea Europeană.[202] În aprilie 2009 relaţiile dintre România şi Republica Moldova s-au înrăutăţit prin introducerea de vize cetăţenilor români şi expulzarea ambasadorului României la Chişinău. Fostul Preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a acuzat România de intervenţii în politica internă a Republicii Moldova.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Comparativ Romania-Bulgaria.doc