Studiu de Caz Comuna Cislau, Judetul Buzau

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiu de Caz Comuna Cislau, Judetul Buzau.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, pptx de 48 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Capitolul 1 Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Cislău

1.1Prezentarea localității

- Scurt istoric

Primele urme de locuire umană pe teritoriul comunei Cislău au fost descoperite întâmplător pe un platou din spatele actualei stații CFR Cislău și au fost datate de arheologi ca aparținând primei epoci a fierului Hallstatt. O descoperire de senzație s-a făcut în anul 1959 când s-a descoperit, întâmplător, un mormânt de inhumație având ca inventar arheologic o sabie de fier și cca 200 de săgeți de bronz în trei muchii. Piesele se află la Muzeul de Istorie de le Ploiești și sunt datate ca aparținând sec IV ien.

Ca așezare stabilă Cislăul există din epoca feudala fiind menționat pentru prima oară într-un document la 12 septembrie 1523 într-un hrisov emis de Vladislav al III-lea pentru judecarea unei pricini între jupânițele Neaga și Neacsa cu boierii Aldea și Tatul din Pirscov.

Satul a aparținut de-a lungul vremii lui Vlaicu Tatar și Mihnnea Vornicul slusbasi domnești la curtea lui Mircea Ciobanul martie 1545 - februarie 1553 ianuarie 1558 septembrie 1559 și apoi lui Mihnea Turcitul 25 iulie 1577 iulie 1583 aprilie 1585 februarie 1591 satul Doamnei Neaga de a cărui nume este legată ridicarea "curții domnești" de la Buda precum și ctitoria mănăstirii Aninoasa.

Doamna Neaga a trăit o viață zbuciumată și plină de necazuri. Din cauză că Mihnea nu plătise banii făgăduiți turcilor, Neaga era mereu hărțuită de turcii de la raialele Brăila și Giurgiu, aici la Cislău. Legenda spune că atunci când Neaga era anunțată de străjeri că vin turcii încăleca pe calul potcovit cu potcoavele inverse își lua pe cele două fete ale ei și se ascundea.

În timpul săpăturilor din anii 1931 marele istoric Nicolae Iorga le relata localnicilor că Neaga și -a ascuns pe cele două fete ale ei, Irina și Rucsandra în puțul de la Lapos, una din fete murind de frică.

Din numeroasele ctitorii ale acestui personaj legendar, deosebit de interesante pentru Cislău sunt "Curtea domnească" de la Buda și mănăstirea Aninoasa.

La sud-vest de satul Buda, sat ce aparține comunei Cislău, pe o înălțime ce domină imprejurararile se găsesc urmele bisericii "curții domnești" a Doamnei Neaga, "curte" în care s-a retras se pare, Doamna Neaga după mazilirea domnului și unde a fost și înmormântată.

La o distanță de cca 14 m N-E de biserică se mai observă, într-un șanț vechi de cercetare urme de zidărie ce au aparținut probabil caselor domnești despre care locuitorii relatează că ar fi avut o ieșire secretă în valea pârâului care curge la o distanță de cca 150 m sud de biserică.

Osemintele Doamnei Neaga descoperite cu ocazia campaniei de săpături efectuate de Nicolae Iorga în 1936 au fost depuse la biserică-monument istoric - din satul Buda, unde, în 1936 Comisia Monumentelor Istorice a pus o placă de marmură cu următoarea inscripție:

" Aici odihnesc oasele Neagai,Doamna Țării Românești,soția lui Mihnea Vodă,ale tatălui ei,Vlaicu,și ale altor rude” - C.M.I.-1936.

Piatra de mormânt a fost amplasată peste locul unde au fost depuse osemintele, în colțul din stânga al pronausului față de ușă de intrare.

Deși tradiția îi atribuie multe ctitorii, totuși,potrivit documentelor cunoscute până acum, Doamna Neagă s-a înscris cu o deosebită contribuție morală și materială numai la Aninoasa de care era legată atât de mult sufletește, dar care acum din păcate nu mai există.

Nu se cunoaște locul exact unde a fost amplasată mănăstirea ci numai faptul că a existat pe teritoriul actualei comune Cislău. Referitor la această mânăstire preotul Gabriel Cocora făcea următoarele precizări: "Aninoasa s-a numit mai târziu și mănăstirea Cislău, după numele comunei cu mai mare rezonanță. Aninoasa a dispărut, se crede, în satul Buda, unde, după unii autori, în urmă săpăturilor și cercetărilor arheologice făcute în 1931, s-au descoperit zidurile bisericii și unele morminte, iar după alții, în partea de deal a Cislăului. În prezent nu se mai păstrează nimic din această mânăstire. Actuala biserică din Cislău este considerată continuitoarea ei, întrucât episcopul Buzăului, Metodie (1741-1748), în urmă avariilor cauzate de cutremurul din 1738, mănăstirea nu a mai putut fi reperată și astfel, cu materialele de acolo începe a zidi, mai la vale, o biserică la Cislău, terminată de episcopul Cozma în 1749, mutând probabil aici și așezământul monahal. Dar nici această biserică nu mai există deoarece episcopul Chesarie (1825-1846) a zidit alta, în 1829-1839, în locul aceleia care, slăbită fiind de cutremur s-a dărâmat.Un episod din istoria Cislăului asupra căruia merită insistat este trecerea lui Mihai Viteazul prin această localitate atunci când domnitorul a trecut în Transilvania.

În lipsă unor informații contemporane clare referitoare la drumul urmat de la Ploiești până pe valea Buzăului s-au formulat mai multe ipoteze:

• pe Valea Teleajanului - la Vălenii de Munte și de aici, pe Valea Bascii Chiojdului la Cislău și în sus pe la Siriu;

• din Ploiești până la Albesti apoi de-a curmezișul dealului până la Cislău, "cu uimitoare iuțeala", fiind la 18 octombrie "sub munții de graniță", la Siriu;

• pe Valea Cricovului în sus prin Buda- Craciunesti până la Cislău;

• Popești-Salcia- Cislău și în sus pe Valea Buzăului;

Fisiere in arhiva (2):

  • Studiu de Caz Comuna Cislau, Judetul Buzau.doc
  • Studiu de Caz Comuna Cislau, Judetul Buzau.pptx

Alte informatii

USAMV BUCUREȘTI FACULTATEA: Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurala Inginerie si Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism