Studiu de Caz privind Analiza Resurselor si Activitatii Turistice din Bucovina

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest proiect trateaza Studiu de Caz privind Analiza Resurselor si Activitatii Turistice din Bucovina.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 111 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Csosz Ioan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domenii: Agronomie, Turism

Cuprins

CUPRINS 3
INTRODUCERE 5
CAPITOLUL 1 Potenţialul turistic natural al Bucovinei 6
1.1 Poziţia în teritoriu şi căi de acces 7
1.2 Cadrul natural, element reprezentativ al produsului turistic bucovinean 9
1.2.1 Relief 9
1.2.2 Hidrografie 11
1.2.2.1 Resurse hidrografice 11
1.2.2.2 Ape minerale 11
1.2.3 Clima 13
1.2.4 Fauna si vegetatie 14
CAPITOLUL 2 Resurse antropice în ţinutul bucovinean 15
2.1 Particularităţi socio-economice 15
2.2 Vestigii istorice 17
2.3 Valori etnografice şi folclorice 20
2.3.1 Caracteristicile satului bucovinean 24
2.3.2 Comunitaţi specifice 27
2.3.3 Ocupaţii bucovinene 34
2.3.4 Manifestări etno-folclorice 37
2.4 Obiective turistice ce au făcut cunoscută zona ca zonă turistică 40
2.4.1 Mănăstirea Voroneţ 41
2.4.2 Mănăstirea Putna 44
2.4.3 Mănăstirea Suceviţa 47
2.4.4 Mănăstirea Moldoviţa 51
2.4.5 Mănăstirea Arbore 54
2.4.6 Mănăstirea Humor 56
2.4.7 Mănăstirea Agapia 58
2.4.8 Mănăstirea Dragomirna 61
CAPITOLUL 3 Particularitaţile activitaţilor turistice bucovinene 63
3.1 Baza tehnico-materială turistică 63
3.1.1 Infrastuctura 63
3.1.2 Baza de cazare 64
3.1.3 Reţeaua unitaţilor de alimentaţie publică 67
3.1.4 Serviciile suplimentare 68
3.2 Forme de turism 71
3.2.1 Turism de circulaţie 74
3.2.2 Turism automobilistic 74
3.2.3 Turism rural şi agroturism 75
3.2.4 Turism sportiv 76
3.2.5 Turism terapeutic 78
3.2.6 Turism religios 78
3.2.7 Turism de wekeend 79
3.3 Cererea turistică 79
3.3.1 Circulaţia turistică 81
3.3.2 Aspecte calitative privind cererea turistică 83
3.4 Soluţii privind transformarea Bucovinei în viitor produs turistic de succes 85
CONCLUZII 90
BIBLIOGRAFIE 93

Extras din document

INTRODUCERE

Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas, în orice perioadă a anului. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de un albastru pur fac din această zona o poartă spre Rai. Poţi experimenta esenţa României, dacă încetineşti, respiri o gură de aer curat, şi mergi, pe jos, pe drumurile spre mănăstirile pictate, din inima Moldovei. Puţine sunt locurile din România unde cultura, istoria şi religia se împletesc mai bine şi mai frumos decît aici. Cultura istorică şi tradiţiile, frumuseţea naturii, satele autentice şi oamenii prietenoşi, toate fac parte din mozaicul Bucovinei.

Bucovina, Bukowina, Buchenwald este ţinutul în care basmele sunt înca aievea. Când spui Bucovina, te gândeşti fără să vrei la manastirile pictate, care au dus faima locurilor până departe. Puţini sunt cei care nu au auzit măcar de albastrul de Voroneţ, de Putna, unde se află mormântul lui Ştefan cel Mare, sau de Suceviţa, o adevarată cetate, nu doar o manastire! Dar există încă atâtea locuri minunate, atâtea alte atracţii care merită luate în seamă, satele pitoreşti, pajiştile pline de verdeaţă, mireasma pădurilor de brad, stânele izolate şi turmele de oi, agricultura tradiţională, costumele populare, obiceiurile şi meşteşugurile, artizanatul. Bisericile şi mănăstirile sunt fascinante, dar ochiul şi sufletul obosesc repede şi caută altceva.

Gospodăriile ţărăneşti au case mari, cu faţade sculptate în lemn sau piatră, cu acoperişuri colorate, cu porţi lucrate manual. Aici, există posibilitatea găzduirii turiştilor, acestora oferindu-li-se camere aranjate şi mobilate în stil bucovinean tradiţional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Demn de reţinut este faptul că turiştii au ocazia să fie serviţi cu produse alimentare naturale. O altă caracteristică a turismului rural din Bucovina este valorificarea în întregime a produselor realizate în gospodarie. Turistul are posibilitatea să guste din preparatele culinare şi băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Mulţi turişti se reântorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se reântâlni cu aceste mâncăruri delicioase.

Zona Bucovina, ca unitate turistică, este proiectată ca un model dinamic de dezvoltare şi se înscrie în procesul de înnoire calitativă prin preocuparea de punere în valoare, la un nivel din ce în ce mai înalt, a bogatelor resurse de care dispune.

CAPITOLUL 1

POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL BUCOVINEI

Bucovina este un spaţiu cultural tânăr şi nealterat, un spaţiu cu vocaţie culturală europeană, o promisiune de excelenţă a culturii române. Sunt, în România, spaţii culturale care au obosit. Care nu mai pot aduce nimic nou în cultură, care respiră numai prin nările trecutului. Bucovina poate aduce, la masa culturii române, anvergura şi excelenţa unui spaţiu care, din destin periferic, şi-a păstrat aerul tonic al tinereţii cultu-rale. Bucovina nu a avut vreme să fie macerată de malaxorul care destramă eroi şi tradiţii. Aici, cultura română respiră tânăr şi liber, fără inhibiţii, fără „eroi civilizatori”, fără „modele” culturale autoritariste.

În viziunea de marketing turistic, potenţialul turistic face parte integrantă din oferta turistică, una din cele două laturi, alături de cererea turistică, ale pieţei turistice.

Mai mulţi autori s-au ocupat, în lucrările lor, de cercetarea conţinutului şi naturii ofertei turistice. Astfel, încă în 1959, elveţianul W. Hunzincker, în manualul său de economia turismului, arăta că "oferta turistică este o combinaţie de elemente materiale şi servicii", combinaţie în care serviciile joacă rolul principal. De asemenea, britanicul H. Medlik consideră produsul turistic ca "un amalgam de elemente tangibile şi intangibile, concentrate într-o activitate specifică", iar profesorul elveţian J. Krippendorf înţelege prin oferta turistică "un mănunchi de elemente materiale şi imateriale oferite consumului şi care ar trebui să aducă unele foloase cumpărătorului, adică să-l satisfacă". El include în elementele politicii produsului turistic următorii factori:

• factori naturali (poziţia în teritoriu, relieful, vegetaţia, fauna, clima, peisajul);

• factori generali ai existenţei şi activităţii umane (ospitalitate, obiceiuri, folclor, cultură, artă, economie, politică etc.);

• infrastructura generală (transpoturi şi comunicaţii, populaţia şi aşezările omeneşti), alţi factori ai infrastructurii (apă, canalize, telecomunicaţii etc.);

• echipamentul turistic (cazare, alimentaţie publică, transport turistic etc.).

E. Nicolaescu este de părere că "lista elementelor care concură la crearea produsului turistic" a trebuit să includă următoarele categorii principale de factori:

• patrimoniul turistic, cu factorii naturali (aşezarea geografică, climă, relief, peisaj etc.); diverse elemente naturale de atracţie specifică (cursuri de ape, izvoare, lacuri etc.), factorul uman (ospitalitatea, obiceiuri şi datini, folclor, istorie, artă, cultură etc.);

Fisiere in arhiva (2):

  • Studiu de Caz privind Analiza Resurselor si Activitatii Turistice din Bucovina.ppt
  • Studiu de Caz privind Analiza Resurselor si Activitatii Turistice din Bucovina.doc