Cuprins
- Introducere 3
- Istoricul cercetărilor 4
- CAPITOLUL I. Poziţia geografică şi limite 6
- 1.1. Denumiera satelor componente comunei Lisa 6
- 1.2. Elemente - spaţial geografice 6
- 1. 3. Limite şi dimensiuni 6
- CAPITOLUL II. Cadrul natural 9
- 2.1. Relieful 9
- 2.1.1. Alcătuirea geologică şi evoluţia 9
- 2.1.2. Unităţile de relief 10
- 2.2. Clima 18
- 2.3. Reţeaua hidrografică 20
- 2.4. Vegetaţia, fauna şi solurile 22
- 2.4.1. Vegetaţia 22
- 2.4.1.1. Zona montană a pădurilor 22
- 2.4.1.2. Zona alpină a tufişurilor şi a pajiştilor alpine 24
- 2.4.2. Fauna 25
- 2.4.3. Solurile 27
- CAPITOLUL III. Evoluţia spaţială şi funcţională a localităţilor 29
- CAPITOLUL IV. Potenţialul uman 32
- 4.1. Evoluţia numerică a populaţiei 32
- 4.2. Structura populaţiei 35
- 4.3. Mobilitatea teritorială 36
- CAPITOLUL V. Funcţiile geoeconomice actuale 38
- 5.l. Funcţia agricolă 38
- 5.l.l. Cultura plantelor 38
- 5.1.2 Sectorul zootehnic 39
- 5.1.3. Apicultura 40
- 5.1.4. Economia piscicolă 40
- 5.1.5. Economia forestieră 40
- 5.1.6 Economia vânatului 41
- 5.2. Funcţia industrială 41
- 5.3. Funcţia comercială 42
- 5.4. Funcţia de transport 43
- 5.5. Funcţia turistică 45
- CAPITOLUL VI. Elemente de cultură, ocrotire socială, învăţământ, etnografie şi folclor 49
- 6.1. Funcţia de învăţământ 49
- 6.2. Aspecte etnografice şi folclorice 50
- 6.3. Asistenţa sanitară 55
- CAPITOLUL VII. Modalităţi de optimizare a spaţiului rural şi protecţia mediului 56
- CAPITOLUL VIII. Metodologia predării geografiei în învăţământul primar 58
- 8.1. Obiectul şi sarcinile predării geografiei la clasele I – IV 58
- 8.2. Importanţa predării geografiei 60
- 8.3. Formarea reprezentărilor şi a noţiunilor geografice în clasele primare 62
- 8.4. Obiectivele şi conţinuturile noului Curriculum-ului Naţional la geografie 64
- 8.5. Metodele şi procedeele activităţii instructiv – educative 66
- 8.6. Utilizarea mijloacelor de învăţământ în lecţiile de geografie 76
- 8.7. Proiectarea activităţii de predare - învăţare – evaluare 85
- Bibliografie 92
Extras din proiect
Introducere
Lucrarea de faţă îşi propune să realizeze un studiu monografic al comunei Lisa din judeţul Braşov, cu scopul înţelegerii cunoştinţelor despre această comună.
Ca fiu al comunei Lisa judeţul Braşov, crescută pe aceste me¬leaguri, cunoscătoare a fenomenelor începând cu cele fizico-geografice şi terminând cu cele economice, sociale, politice şi culturale, mi-am propus să le aprofundez şi să le valo¬rific în prezenta lucrare, fără însă a avea pretenţia că am reuşit întru totul.
Comuna prezintă anumite caractere economice, condiţionate de dezvoltarea isto¬rică şi economică în timp, la care şi-au adus contribuţia şi particularităţile mediului geo¬grafic
Varietatea acestor elemente pe teritoriul comunei Lisa, cu implicaţiile lor au o deosebită importanţă astăzi în rezolvarea unor probleme de ordin teoretic şi practic, de dezvoltare economică, de conservarea şi păstrarea mediului ambiant.
Astăzi este necesară folosirea raţională a fondului forestier, agricol, a resurselor minerale, hidrologice, cinegetice, precum şi dezvoltarea turismului.
Măreţia munţilor şi pitorescul văilor ce îi brăzdează este un îndemn la drumeţie, la cunoaşterea acestor locuri.
Despre satele componente comunei scriitorul Mihail Sadoveanu, în lucrarea isto¬rioare ardelene", Bucureşti, 1972, arăta „toate frumuseţile locurilor acestea în care ex¬celează aerul tăios, vremile de linişte încremenită îţi fac de trei ori aşteptată vremea prânzului.''''
Marele istoric Nicolae Iorga în lucrarea sa ,JDrumuri şi oraşe din România", Bucu¬reşti, 1908, descriind satele făgărăşene, arăta: „ dintre toate acestea Breaza are cea frumoasă aşezare."
În elaborarea acestei lucrări am beneficiat de un material bibliografic referitor la trecutul istoric al satelor componente comunei Lisa: Lisa, Breaza, Pojorta, cât şi asupra elementelor fizico-geografice şi economico-geografice.
La materialul bibliografic studiat am adăugat observaţiile proprii în teren, deaseme-nea folosind diferitele informaţii primite din partea locuitorilor satelor: Lisa, Breaza şi Pojorta.
Încerc conceperea acestei lucrări şi din considerente practice:
- folosirea elementelor de geografie locală în cadrul lecţiilor de geografie a Româ¬niei de către viitorii profesori;
- identificarea unor poteci (plaiuri) de munte ce pot deveni viitoare trasee turistice;
- educarea tineretului în respectul faţă de turism, faţă de baza actuală a turismului şi, de ce nu, aceşti tineri să devină viitorii agenţi de turism rural şi urban, având în vedere că în satele din apusul Europei turismul aduce sume însemnate la bugetul statelor respective;
- cunoaşterea prin turism a trecutului poporului nostru, popor greu încercat de vitre¬giile soartei în îndelungata sa istorie.
Istoricul cercetărilor
Zona la care se referă lucrarea face parte organică din regiunea muntoasă a Car-paţilor Meridionali la contactul cu Depresiunea Făgăraşului. Această zonă nu a rămas în afara interesului pentru cercetare al diverşilor geografi deoarece oferă elemente inedite fizico-geografice, economice, culturale.
Primele studii geografice şi cartografice realizate în masivul cristalinului făgără-şean le-au făcut G. Primics în 1884, L. Mrazec în 1980, care au descifrat tectonica de a-samblare a Carpaţilor Meridionali. M. Reinhardt şi O. Schmidt în 1906 fac cercetări asu¬pra masivului Făgăraş.
Masivul Făgăraş a fost obiectul a numeroase lucrări de prospecţiune şi exploatare: C. Dimofte şi I. Manes în anii 1957-1960 realizează studii referitoare la mineralizaţiile de sulfuri metalice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Monografic al Comunei Lisa din Judetul Brasov.doc