Studiu privind Documentatiile de Analiza Tehnico-Economice Utile in Managementul Exploatatiilor Agricole

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiu privind Documentatiile de Analiza Tehnico-Economice Utile in Managementul Exploatatiilor Agricole.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 132 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Cuprins
CAPITOL 1
ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICE – INSTRUMENT AL MANAGEMENTULUI EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE VEGETALE 1
1.1. CONŢINUTUL PROCESULUI DE ANALIZĂ. TIPURI DE ANALIZĂ ECONOMICĂ 1
1.2. IMPLICAŢIILE TIPOLOGIEI EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE ASUPRA ANALIZEI ACTIVITĂŢII TEHNICO-ECONOMICE A ACESTORA 3
1.2. ETAPELE ANALIZEI ACTIVITĂŢII TEHNICO-ECONOMICE ÎN EXPLOATAŢIILE AGRICOLE 4
CAPITOL 2
METODE DE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ 10
2.1. ANALIZA FINANCIARĂ PE BAZA BILANŢULUI 10
2.2. ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE 31
2.3. METODE DE ANALIZĂ A EFICIENŢEI UTILIZĂRII CAPITALULUI FIX 40
CAPITOL 3
METODE DE EVIDENŢĂ, CALCUL ŞI ANALIZĂ A INDICATORILOR SPECIFICI EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE 51
3.1. METODE DE CALCUL A INDICATORILOR TEHNICI UTILI ÎN MANAGEMENTUL EXPLOATAŢIEI AGRICOLE 51
3.1.1. INDICATORII FONDULUI FUNCIAR 51
3.1.2. INDICATORII INVESTIŢIILOR 55
3.1.3. INDICATORII MECANIZĂRII AGRICULTURII 57
3.1.4. INDICATORII CHIMIZĂRII PRODUCŢIEI AGRICOLE 62
3.1.5. INDICATORII CREŞTERII ŞI EXPLOATĂRII ANIMALELOR. INDICATORI PRIVIND BAZA FURAJERĂ 63
3.1.6. INDICATORII FORŢEI DE MUNCĂ ŞI A PRODUCTIVITĂŢII MUNCII 66
3.1.7. INDICATORII PRODUCŢIEI AGRICOLE 73
3.2. METODE DE CALCUL A INDICATORILOR ECONOMICI UTILI ÎN MANAGEMENTUL EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE 75
3.2.1 Veniturile şi cheltuielile exploataţiei agricole 76
3.2.2 Analiza costurilor din cadrul exploataţiilor agricole. Metode de bază utilizate în dimensionarea şi determinarea costurilor 82
CAPITOL 4
INDICATORI DE EXPRIMARE A RENTABILITĂŢII UTILIZAŢI ÎN PLANIFICAREA, EVIDENŢA ŞI ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE 103
4.1. PROFITUL – EXPRESIA ABSOLUTĂ A RENTABILITĂŢII 104
4.2. SISTEMUL DE INDICATORI UTILIZAŢI ÎN ANALIZA RENTABILITĂŢII EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE 106
4.3. PRINCIPALELE MODELE DE ANALIZĂ A RENTABILITĂŢII EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE 110
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 130

Extras din document

Analiza activităţii economice – instrument al managementului exploataţiilor agricole vegetale

1.1. Conţinutul procesului de analiză. Tipuri de analiză economică

Analiza, ca noţiune, constituie o metodă de cercetare bazată pe descompunerea sau desfacerea unui obiect sau al unui fenomen în părţile sale componente, în elementele sale simple. În toate domeniile ştiinţei, analiza joacă rolul unui mijloc indispensabil al cunoaşterii.

Cerinţele perfecţionării acestui instrument metodologic, ale sporirii eficienţei sale în procesul cunoaşterii au impus apariţia unor discipline ştiinţifice de analiză în diferitele ramuri ale ştiinţei (chimie, matematică, biologie, fizică etc), inclusiv în domeniul economiei.

Asociindu-se la cuvântul ,,analiză" diferiţi termeni, se indică, fie caracterul analizei (analiză economică, analiză matematică, analiză psihologică etc.), fie obiectul analizei (analiza activităţii economice a unei întreprinderi, analiza productivităţii muncii, analiza costului producţiei, analiza unor probe, mostre etc). Se utilizează şi formulări în care apare atât caracterul cât şi obiec¬tul analizei. Asemenea formulări sunt necesare în cazul în care caracterul analizei este diferit de obiectul ei, de exemplu, analiza statistică a unui fenomen biologic sau chimic etc. în unele cazuri caracterul analizei se suprapune cu obiectul ei. Astfel, prin ana¬liză economică, în mod curent, atunci când nu se face nici o menţiune privind obiectul analizei, se înţelege analiza unui feno¬men economic efectuată după o metodologie specifică.

Analiza economică poate fi definită, ca cercetarea unui fenomen (proces sau activitate) din punct de vedere economic, bazată pe descompunerea unui întreg în elementele lui compo¬nente şi pe studierea lor şi a factorilor care îl determină. Esenţia¬lul în analiza economică îl constituie studierea relaţiilor structu¬rale şi a relaţiilor cauză-efect.

În sensul strict al formulării, determinativul „economică", fixează caracterul analizei, care poate avea ca obiect nu numai o activitate economică ci şi una socială, tehnică, administrativă, sanitară etc. Asociindu-se în acest caz determinative specifice, se particularizează şi analiza din acest punct de vedere.

Analiza economică s-a individualizat în ansamblul ştiinţelor economice, datorită particularităţilor analizei fenomenelor eco¬nomice, în raport cu fenomenele din natură.

O altă particularitate a analizei economice, constă în carac¬terul său deosebit de complex, caracter ce provine din însăşi complexitatea fenomenelor cercetate. O serie de aspecte ce ilustrează caracterul complex al analizei economice apar în mod evident în legătură cu necesitatea studierii relaţiilor cauză-efect. Dacă reprezentarea obişnuită a legăturilor amintite, proprie proceselor relativ simple, înseamnă producerea directă şi nemijlocită a efectului de către cauză, în cazul legă¬turilor manifestate în fenomenele economice nu poate fi vorba decât de efecte generate de factori multipli, cu influenţe de sen¬suri şi intensităţi diferite, transmise prin lanţuri cauzale complexe.

Cercetătorul care urmăreşte cunoaşterea genezei proceselor economice, în general are de-a face cu conexiuni suple, în cadrul cărora, aceeaşi modificare aparentă poate fi produsă de cauze diferite, modificări diferite pot rezulta din acţiunea aceleiaşi cauze, cauzele se pot combina (adiţiona, compensa, amplifica sau demultiplica) dând o rezultantă complexă de acţiuni etc.

Datorită faptului că legile economice, spre deosebire de legile naturii, se realizează prin însăşi activitatea oamenilor, obiectul analizei economice — fenomenele şi procesele studiate — sunt implicit fenomene social-economice. De aici provine ca o particu¬laritate a analizei economice, pe de o parte dificultatea sepa¬rării fenomenului observat de cel ce îl studiază, iar pe de altă parte, necesitatea acordării importanţei cuvenite factorului uman, aspectelor sociale şi psihologice specifice acţiunii acestuia.

Analiza economică, în funcţie de diferitele criterii luate în considerare, poate fi de mai multe tipuri

• după raportul dintre timpul în care se efectuează analiza şi perioada desfăşurării fenomenului, se disting două tipuri fundamentale: analiza activităţii economice şi analiza previzională:

o Analiza activităţii economice denumită şi analiza post-factum sau analiza realizării obiectivelor, presupune cercetarea rezultatelor unei activităţi desfăşurate, relevând modul de exe¬cutare a obiectivelor stabilite în scopul formulării măsurilor pentru îmbunătăţirea acesteia. În literatura de specialitate, prin analogia dintre organismul uman şi cel economic, s-a conturat o formă specifică de analiză post-factum denumită analiza diagnostic. Ea este orientată în special spre problemele de organizare şi conducere, având ca scop aprecierea stării de funcţionare a organismului economic exami¬nat, sesizarea principalelor deficienţe (,,puncte critice") şi preci¬zarea" cadrului general al măsurilor de remediere a acestora;

o Analiza previzională sau analiza prospectivă, presupune

anticiparea desfăşurării în viitor a fenomenelor şi proceselor

economice, pe baza cercetării factorilor acestora, luând în con¬siderare mutaţiile previzibile ce vor avea loc. Analiza previzională constituie o etapă hotărâtoare a elabo¬rării planului, fără însă să se confunde cu aceasta. În timp ce analiza previzională reprezintă o estimare a situaţiei viitoare posibile, pe baza evoluţiei precedente a fenomenelor şi a noilor date oferite de ştiinţă, planul constituie o întruchipare a deciziei economice deja adoptate, luând în consideraţie şi datele furnizate de însăşi studiul de previziune.

- luând drept criteriu modul de urmărire a caracteristicilor fenomenelor sau a posibilităţilor de cuantificare a acestora, se distinge existenţa analizei calitative şi a analizei cantitative:

o Analiza calitativă urmăreşte elucidarea esenţei fenome¬nului, însuşirile sale definitorii, factorii care îl determină, recurgând la abstractizare, la capacitatea de a purifica esenţialul de neesenţial, de a separa dependenţele cauzale de cele întâmplătoare, pe baza cunoaşterii legităţilor producerii fenomenului

respectiv. Cu ajutorul analizei calitative se poate elucida meca¬nismul formării rezultatului economic;

o Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenelor prin determinări cantitative, exprimate prin diferite caracteris¬tici numerice. În analiza cantitativă îşi găsesc câmp larg de apli¬care metodele matematice.

- după nivelul la care se desfăşoară analiza economică se pot distinge : analiza microeconomică şi analiza macroeconomică:

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu privind Documentatiile de Analiza Tehnico-Economice Utile in Managementul Exploatatiilor Agricole.doc