Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 30350
Mărime: 768.79KB (arhivat)
Cost: 6 puncte

Cuprins

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

I.1. Rezerva de soluri a lumii

I.2. Aspecte generale privind fondul funciar al României

I.3. Proprietăţile chimice ideale ale solului

I.4 Metode de refacere fertilităţii solurilor degradate

CAPITOLUL II. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PRIVIND AMELIORAREA ȘI VALORIFICAREA SOLURILOR DEGRADATE PRIN SĂRĂTURARE

II.1. Ameliorarea şi protecţia solurilor în România

II.2. Stadiul cunoaşterii proprietăţilor chimice ale solurilor sărăturate

II.3.Stadiul actual al cercetărilor ştiinţifice în domeniul ameliorării solurilor sărăturate

II.3.Studii şi cercetări necesare proiectării lucrărilor de

ameliorare a terenurilor sărăturate

CAPITOLUL III. STUDIU

III.1 Scopul lucrării

III.2. Condiţiile naturale din zona de studiu

III.3. Materialul şi metoda de lucru

III.4. Rezultate obinute

CAPITOLUL IV CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

I.1.REZERVA DE SOLURI A LUMII

Explozia demografică de la sfârșitul mileniului a alertat omenirea în legătură cu producția de bunuri alimentare și prima soluție care apare ca o cauză în noianul problemelor preapocaliptice este fertilitatea solurilor lumii. Astfel că, în întreaga lume, sub egida UNESCO și FAO s-au elaborat programe de cercetare care să răspundă marilor probleme specifice civilizației actuale.

Astăzi, se poate vorbi de coexistența pașnică dintre om și natură, fapt care definește conservarea dinamică a acesteia, prin care se urmărește nu numai apărarea ci și sporirea continuă de resurse naturale.

Agricultura, devenită un domeniu depășit de prefacerile socio-economice nu mai corespunde cerințelor crescânde ale omenirii care vor mai mult decât natura poate da, fără ca ea să fie alterată. Omul a intervenit întotdeauna în natură, dar cerințele lui puteau fi satisfăcute de aceasta fără ca ea sa sufere prea mult. Interdependența dintre om și natură, ca urmare a lipsei de cunoaștere sau a nerespectării celor cunoscute, devine pe zi ce trece o din ce în ce mai acută problemă ecologică. Problema supraviețuirii omenirii, cât și a conștientizării responsabilității generației actuale a condus la elaborarea de programe mondiale prin care va trebui să se obțină soluții adecvate pentru folosirea optimă a resurselor solului în scopul extinderii și diversificării cu productivitate superioară a culturilor vegetale. Folosirea intensivă nu numai cu păstrarea, dar și cu ridicarea fertilității tuturor resurselor de soluri ale omenirii, inclusiv a celor astăzi neproductive sau slab productive, va trebui sa devină legea de bază a agriculturii moderne. Acest lucru nu se poate realiza decât prin cunoașterea integrală, aprofundată a solurilor lumii ca mediu de viață a plantelor și izvor al productivității vegetale.

La Conferința Internațională de la Paris privind ocrotirea naturii, din anul 1968, s-a precizat că: “Utilizarea tradițională sau necontrolată a resurselor naturale trebuie înlocuită prin procedee integrate și multidisciplinare specificate în programe de amenajare bine concepute a acestor resurse”.

Cunoașterea științifică reprezintă actualmente principalul factor al dezvoltării agriculturii în folosul omenenirii, pe termen îndelungat. Progresul societății exprimat prin ecuația : conștiință ecologică - agricultură - alimentație nu se poate realiza decât prin dezvoltarea continuă și temeinică a științei solului. Aceasta va trebui să dezvolte larg și aprofundat, pe bazele genetice și fizico-chimice create, cunoașterea ecologică a solului. Ştiința solului după cum spunea academicianul Constantin Chiriță, va trebui sa poarte haina Ecologiei și să dezvolte disciplina de legare organică a solului ca întreg, de viața plantelor și de producția vegetală. Numai posibilitățile moderne ale științei și tehnicii și continuarea cercetărilor în domeniu, vor putea permite cunoașterea multilaterală și intregrată a solului ca mediu de viață al plantelor.

Globul pământesc are 149 miliarde km2 suprafață uscată din care: 70% reprezintă câmpiile, 21% munții, 9% ghețarii și zăpezile veșnice.

După datele FAO (1980) suprafața diferitelor folosințe (miliarde ha) este următoarea: arabil 1,452; pășuni și fânețe 3,16; păduri și tufărișuri 4,093; alte terenuri (nisipuri, construcții) 4,412, total 13,073 (Gh. Sandu, 1993)

Posibilitățile tehnico-științifice actuale permit luarea în cultură a încă 2,5-3 miliarde hectare.

Din suprafața fondului funciar al planetei folosită în prezent, circa 30% nu necesită lucrări ameliorative costisitoare, restul de 70% necesitând amenajări speciale și tehnologii ameliorative. Din acestea, 48% au nevoie de lucrări pentru combaterea eroziunii solului, iar 28 % lucrări hidroameliorative.

Privind în perspectivă, se apreciază că fără lucrări de ameliorare capitale se pot lua în cultură 40% din potențial, circa 30% pot fi cultivate numai după introducerea irigațiilor și 16% numai după execuția desecărilor (Rozanov și colab., 1989).

După Zoon (1989), citat de Gh. Sandu, 1993, suprafețele pretabile pentru agricultură prezintă următoarea situație: Europa 36%, America Centrală 25%, America de Nord 22%, Asia de Sud 18%, Africa 16%, America de Sud 15%, Australia 15%, Asia de Sud-Est 14%, Asia de Nord și Centrală 10%.

Populația globului se estimează că va creste ceea ce va duce la scăderea suprafeței arabile pe cap de locuitor, în condițiile în care există posibilitatea de creștere a suprafeței arabile cu 2,68 - 3 miliarde hectare.

După datele FAO (1987), în 1980 suprafața arabilă medie (ha) pe cap de locuitor era următoarea: țări foarte sărace 0,67; țări mijlociu sărace 0,74; țări moderat sărace 1,22 ; pe diferite zone ale planetei situația este următoarea: Extremul Orient 0,35; Orientul Apropiat 0,85; Africa 0,73; America Latină 1,34.

Aria minimă de teren arabil care poate hrăni o persoană este de 0,09 ha (dietă austeră, fără proteine animale și grăsimi), în timp ce la o dietă bogată aria minimă este de 0,62 ha/cap de locuitor. În România revin 0,44 ha teren arabil și 0,67 ha teren agricol.

În viitor, suprafețele arabile tinzând să se micșoreze, agricultura va trebui să sporească producțiile la hectar.

În zona temperată un adult are nevoie de 2 ha:

- 0,8 ha – suprafață nemodificată pentru regenerare;

- 0,6 ha - suprafața agricolă;

- 0,4 ha - suprafață cu păduri;

- 0,2 ha - suprafață cu construcții.

Din cele 1452 milioane de hectare terenuri arabile, 40% sunt situate în zonele umede și 60% în zone unde este necesară irigația. După intensitatea deficitului de umiditate în sol, situația se prezintă în felul următor: 40% în zonele secetoase (irigația poate dubla producția), 15% în zonele semiaride (producția se poate tripla), iar 50% în zonele aride (nu se poate practica agricultură fără irigație).

În condițiile unei exploatări raționale a fondului funciar acesta poate să asigure hrana pentru 15 - 20 miliarde de oameni.

Exploatarea rațională și eficientă a solurilor lumii se poate realiza în condițiile:

- respectării și aplicării rezultatelor cercetărilor științifice;

- colaborării internaționale fructuoase;

- cunoașterii protecției și folosirii raționale a resurselor de apă ale planetei.

Pe planetă, cantitatea totală de apă este de 1366 mil.km3, din care 1325 mil.km3 sunt in oceane, în mări; 4,17 mil. km3 sunt în ape mineralizate cantonate în stratele acvifere adânci. Restul de 33,12 mil. km3 (2,5%) reprezintă rezervele de apă dulce, din care 29 mil. km3 se găsesc în ghețurile polare, în ghețari (din care 9% în Antarctica). Restul rezervelor de apă dulce se repartizează astfel: 4,17 mil. km3 în apele de adâncime, 132,9 mii km3 reprezintă apele de suprafață și din precipitațiile atmosferice; din acestea, 125 mii km3 se găsesc în lacuri, iar restul de 14,2 mii km3 în apele râurilor și în precipitațiile atmosferice.

Ameliorarea prin compensarea deficitului de apă din sol, reprezintă cea mai importantă modalitate de utilizare eficientă a fondului funciar. Numai astfel flagelul foamei pe planetă a putut fi controlat și menținut la valori aparent rezonabile.

Suprafața amenajată pentru irigații reprezintă 17,5% din cea arabilă totală și asigură 1/3 din producția agricolă mondială și 50% din valoarea acesteia. Aceasta produce 2/3 din recoltele mondiale de orez și o mare parte din producțiile de bumbac, culturi oleaginoase, fructe, cereale furajere, legume.

Bibliografie

1) Z Borlan, Cr. Hera - Fertilitatea și fertilizarea solurilor. Editura Ceres, 1994, București.

2) Burtea M. C., Spătaru L., |âru I.–Date preliminare privind interdependența dintre însușirile chimice ale solurilor și cultura plantelor, Lucrări științifice vol. 39, seria Agronomie, U.A.M.V. Iași, 1996.

3) Burtea M. C., Spătaru L. – Contribuții privind influența amelioratoare a plantelor asupra solurilor afectate de sărăturare, Simpozionul științific cu participare internațională, U.A.M.V. Iași, 1997

4) Burtea M. C., Spătaru L. – Date preliminare privind influența fertilizării organice asupra însușirilor fizico-chimice ale solurilor salinizate în curs de ameliorare, Simpozionul științific cu participare internațională, U.A.M.V. Iași, 1998. Chiriță C.D. - Ecopedologie cu baze de pedologie generală. Editura Ceres, București, 1974.

5) A.Ciurea, V.L.Cartas, C.Stanciu,M.Popescu – Managementul mediului, Vol. I si II, Editura didactica si pedagogica Bucuresti,

6) Florea N., Dumitru M. - }tiința solului în România în secolul al-XX-lea, Editura Cartea pentru toți, București, 2002.

7) R. Lăcătușu - Mineralogia și chimia solului. Editura Univ. Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2000.

8) Let G. M., Burtea M.C -, Interrelațiile viței de vie cu factorii ecopedoclimatici pe terenurile sărăturate din județul Brăila, Lucrările științifice ale S.C.C..A.S.S.Brăila, vol. 1, S.C..Agris, 1992.

9) Măianu Al. - Saline and sodic soils, Department of Soil Science , North Dakota State University, 1990.

10) Mihnea I., Oanea N., Dobre V. - Tehnica meliorării terenurilor sărăturate prin lucrări de îmbunătățiri funciare. Editura Ceres, București, 1985.

11) Neagu Victor, Stanciu Gh. - România, Carta europeană a spațiului rural. Editura Ceres, București, 1996.

12) C. D. Nenițescu - Chimie organică, Editura didactică și pedagogică, București, 1979.

13) C. D. Nenițescu - Chimie generală și anorganică, Editura didactică și pedagogică, București, 1974.

14) I. Nitu si colab.- Ameliorarea si valorificarea solurilor saraturate din R.S.Romania, Editura Ceres, 1985.

15) I. Nitu si colab.- Lucrarile agropedoameliorative, Editura Agris, Bucuresti 2000.

16) Oanea N., 2005, Pedologie generală, Ed.Alutus, Miercurea Ciuc

17) Puiu Şt., 1980, Pedologie, Ed.Ceres, Bucureşti

18) Răuță C., Cârstea St., Tuhai Anca - Elemente fundamentale ale strategiei dezvoltării agriculturii durabile. A.S.A.S. București, 1997.

19) Stoican Iulian, Lucrare de disertație, 2012

20) Sandu Gh. și colab. - Salinitatea sărurilor și cultura plantelor. Editura Ceres, București, 1986.

21) Sandu Gh. - Solurile saline și alcalice din R.S.România. Editura Ceres, București, 1984.

22) Sandu Gh. și colab. – Ameliorarea și protecția fertilității solurilor în amenajările de îmbunătățiri funciare din Câmpia Română, Editura Tehnică Agricolă, București, 1993.

23) I. Țâru, M. C. Burtea- Contribuții la stabilirea unor elemente de tehnologia lucernei pentru semințe pe un sol salinizat slab- moderat și alcalizat slab, Lucrările științifice ale S.C.A.S.S. Brăila, vol. 3, pag. 118, 2000.

24) I.Țâru, V. Surăianu, M. C. Burtea, N. Crăciun- Contribuții la stabilirea unor elemente de tehnologie pentru cultura ghizdeiului comun (Lotus corniculatum L.) de samânță , pe solurile sărăturate slab, neirigate, din Câmpia Brăilei , Lucrările științifice ale S.C.A.S.S. Brăila, vol. 2, pag. 103, 1999. Vintilă Irina, Borlan Z., Răuţă C., Daniliuc D., Ţigănaş Letiţia, 1984, Situaţia agrochimică a solurilor din România, Ed. Ceres, Bucureşti

25) Vasile Vântu - Ecologie și protecția mediului, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași, 2000.

Preview document

Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 1
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 2
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 3
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 4
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 5
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 6
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 7
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 8
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 9
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 10
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 11
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 12
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 13
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 14
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 15
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 16
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 17
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 18
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 19
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 20
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 21
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 22
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 23
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 24
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 25
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 26
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 27
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 28
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 29
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 30
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 31
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 32
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 33
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 34
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 35
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 36
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 37
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 38
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 39
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 40
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 41
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 42
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 43
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 44
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 45
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 46
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 47
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 48
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 49
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 50
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 51
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 52
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 53
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 54
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 55
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 56
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 57
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 58
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 59
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 60
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 61
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 62
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 63
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 64
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 65
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 66
Studiu privind potențialul de dezvoltare a sistemelor ecologice în agricultura - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Studiu privind potentialul de dezvoltare a sistemelor ecologice in agricultura.doc

Alții au mai descărcat și

Cultura Grâului

Capitolul I INTRODUCERE 1.1 Importanţa grâului Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi planta care ocupă pe glob cele mai mari...

Combaterea Integrata a Buruienilor din Principalele Culturi la SC Prodagro SA Zorleni

CAPITOLUL I IMPORTANŢA ŞI NECESITATEA PROBLEMEI LUATE IN STUDIU 1.1 Pagube provocate de buruieni producţiei vegetale Buruienile sunt plante...

Analiza Eficienței Economice a Cheltuielilor pentru Protecția Mediului în Agricultură

Introducere Agricultura reprezintă o ramură economică de interes strategic naţional, chemată să asigure securitatea hranei pentru populaţie şi să...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

INTRODUCERE Pajistile sunt, suprafeţele de teren acoperite cu vegetaţie ierboasă sub forma unui covor vegetal.Pajiştile sunt alcătuite din una sau...

Întocmirea planului anual de producție în cadrul exploatației agricole

Se va face o sinteza a modului de întocmire, a calculelor efectuate si a rezultatelor planificate bibliografie Necesitatea întocmirii planului...

Ecotehnica Cultivarii Tutunului si Hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Te-ar putea interesa și

Evoluția și perspectiva pieței produselor agroalimentare ecologice în România

INTRODUCERE Dacă ar fi sa definim agricultura ecologică în cel mai simplu mod, aceasta ar fi agricultura care furnizează consumatorilor alimente...

Metode de Prevenire si Control al Poluarii

1. LA CE SE REFERA METODELE DE PREVENIRE SI CONTROL A POLUARII? 1.2 OBIECTIVELE URMARITE 1.2.1 PREMIZELE PROTECŢIEI IEI MEDIULUI 1.2.1.1...

Ai nevoie de altceva?