Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie

Proiect
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 79 în total
Cuvinte : 25696
Mărime: 2.57MB (arhivat)
Cost: 11 puncte

Cuprins

Oportunitatea temei

Capitolul 1. Situația actuală a gestionarii zgurilor

provenite din siderurgie

1.1 Stadiul actual al cercetarilor din domeniul abordat

1.1.1 Stadiul actual al cercetărilor pe plan național

1.1.2.Expertiza Lafarge in utilizarea deseurilor

1.1.3. Stadiul actual al cercetărilor pe plan international

1.2.Gestionarea zgurilor provenite din siderurgie pe plan national: statistica volumului de deseuri, potentialul de reciclare al deseurilor, modalitati de valorificare (exemple de firma care valorifica aceste deseuri)

1.2.1.Structuri si retele de valorificare a deseurilor industriale.

1.3.Incadrarea in legislatia europeana si nationala

Capitolul 2

CARACTERIZAREA ZGURILOR PROVENITE DIN SIDERURGIE

2.1.Introducere

2.2. Clasificarea zgurilor siderurgice. Proprietăţi fizice, chimice şi mecanice.

2.2.1 Clasificarea zgurilor metalurgice

2.2.2. Compoziţia oxidică şi mineralogică

2.2.3.Proprietăţile fizice ale zgurilor de oţelărie în stare lichidă

2.2.4.Proprietăţile fizice ale zgurilor de oţelărie în stare solidă

2.2.5.Proprietăţile de întărire hidraulică a zgurilor metalurgice

2.2.6.Autodezintegrarea şi posibilităţile de conservare a structurilor stabile

CAPITOLUL 3

METODE DE VALORIFICARE A ZGURILOR PROVENITE DIN SIDERURGIE

3.1.Introducere

3.2. Producerea vatei minerale

3.2.1.Domenii de valorificare

3.2.1.1. Valorificarea în construcții

3.2.1.2. Domeniul agriculturii şi lucrărilor funciare

3.2.1.3.Domeniul protecţiei mediului

3.2.1.4. Domeniul siderurgic (reciclare)

3.3 Obtinerea liantilor hidraulici de tip cimentoid

3.3.1.Lianţi minerali

CAPITOLUL 4

TEHNOLOGII DE PROCESARE A ZGURII DE FURNAL

4.1. Prelucrarea zgurii de furnal

4.2.Utilaje pentru transportul zgurii de la furnal

4.3.Granularea zgurii

4.4.Granularea zgurii în bazine

4.4.1.Instalaţia de granulare semiumedă cu jgheab

4.4.2.Granularea semiumedă cu tambur

4.5.Producerea granulelor sferice din zgură

4.6.Producerea balastului din zgură de furnal

4.7.Fabricarea zgurii expandate.

4.8.Producerea vatei de sticlă din zgură de furnal

4.9.Calupurile de zgură

Capitolul 5

ELEMENTE DE CALCUL DE DIMENSIONARE A UNUI CONCASOR CU FĂLCI

5.2.1. Breviar de calcul

5.2.Prezentarea generala a concasoarelor cu falci

5.2.2. Calculul cinematic

5.1.2. Calculul de dimensionare şi de verificare pentru transmisia prin curele

Capitolul 6

6.1.Introducere

6.2.Aparatură complementară necesară pentru determinarea expansiunii zgurii (scoriei) de oţelărie

6.2.1. Număr de încercări

6.2.2. Repetabilitate şi reproductibilitate

6.2.3. Exprimarea maselor, volumelor, factorilor şi rezultatelor

6.2.4. Uscarea materialelor

6.2.5. Determinarea masei constante după uscare

6.2.6. Calcinarea precipitatelor

6.2.7. Controlul absenţei ionilor de clor (încercare cu nitrat de argint)

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

REZUMAT

Zgura este principalul subprodus pentru metalurgia feroasă, iar utilizarea ei aduce cele mai importante beneficii economice și ecologice.

Zgurile siderurgice sunt produse secundare, indispensabile proceselor de elaborare a fontei și oțelului, cu un rol tehnologic bine definit. De aceea, compoziția lor chimică este determinată de necesitățile etapei tehnologice specifice obținerii fontei sau oțelului.

Lucrarea a avut drept scop dimensionarea unui concasor cu fălci folosit la mărunțirea zgurii de furnal.

Concasorul cu fălci este un concasor bipendular cu mișcare simplă a fălcii mobile. LA aceste tipuri de concasoare, falca mobilă execută în timpul lucrului, simple oscilații în jurul articulației de fixare din partea superioară din batiu. Materialul introdus în camera de concasare va fi sfărâmat în special datorită acțiunii de comprimare, până când, sfărâmându-se la o dimensiune suficient de mică, are posibilitatea să cadă prin fanta de evacuare a concasorului.

De asemenea, foarte convenabilă din punct de vedere economic, este și utilizarea celorlalte produse rezultate la procesarea zgurilor: vata minerală, zgura granulată, granulele sferice, agregatele cristalizate.

Oportunitatea temei

Deoarece societatea modernă are la bază aportul domeniului siderurgic, acest domeniu a cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani, ajungându-se ca în prezent producția mondială de oțel de 1850 MT. Procesele siderurgice generează diferite tipuri de deșeuri, dintre acestea zgura fiind în cantitatea cea mai mare. Valorificarea zgurilor din domeniul siderurgic prezintă un real interes atât din punct de vedre economic cât și ecologic.

Din punct de vedere ecologic, valorificarea zgurilor siderurgice are ca efect direct eliberarea terenurilor ocupate de către haldele de zgură, și redarea acestora altor destinații. Dacă zgurile se valorifică în domeniul construcțiilor, atunci materiile prime care ar fi fost utilizate sunt conservate, obținându-se totodată costuri mai mici de realizare a lucrărilor.

Valorificarea zgurilor comportă și alte avantaje economice pe lângă cel prezentat anterior cum ar fi, de exemplu, utilizarea acestora ca fertilizator în agricultură.

Având în vedere cele menționate anterior, oportunitatea acestei teme este justificată de multitudinea aplicațiilor în care poate fi utilizată zgura de siderurgie.

În cazul resurselor minerale, trebuie făcută o estimare corectă a eficienţei exploatării anumitor zăcăminte, a limitei lor de exploatabilitate în condiţiile în care preţul principalelor utilaje folosite este calculat correct (după unele opinii nivelul beneficiului întreprinderilor producătoare ar trebui săreprezinte maximum 10% din cheltuielile de fabricaţie). Dacă o parte din zăcămintele în exploatare au un anumit grad de ineficientă, dar sunt absolut necesare pentru asigurarea economiei naţionale cu anumite materii prime, considerăm case impune sus ţinerea de către stat a acestor unităţi miniere.

Menţionăm că, în multe ţări cu tradiţie, industria extractivă este, în principal, subvenţionată de către stat. Totodată, apreciem că se impune o reevaluare a preţurilor produselor miniere în aşa fel încât şase ia în considerare influenţa factorului natural asupra nivelului de eficienţă a exploatării anumitor zăcăminte, ţinând seama de faptul că, ţara noastră este „bogată în resurse sărace”.

Ca atare, o parte din cheltuielile necesare obţinerii anumitor materii prime prin exploatarea unor zăcăminte de substanţe minerale pot fi suportate de ramurile utilizatoare. Mai mult, sunt o serie de ţări în care industria extractive ă este direct legată administrativ de întreprinderi ale industriei prelucrătoare. În acelaşi timp, apare ca oportună studierea posibilităţilor de cooperare cu firme străine interesate, care să asigure utilaje, tehnologii de preparare, documentaţii şi aparate de probă necesare pentru exploatarea raţională a unor zăcăminte de substanţe minerale nemetalifere.

Reciclarea deşeurilor a intrat în istoria tehnologiei prin modul în care civilizaţiile antice au reutilizat, în construcţii, materiale de zidărie (cărămizi, piatra, mortar) din dărâmături.

Civilizaţia romană oferă un exemplu remarcabil de valorificare a deşeurilor din demolări prin incorporarea bucăţilor de cărămidă, tigla, în materiale numite "caementum" şi "betunum" liate cu var hidraulic (cimentul roman) său văr şi tuf vulcanic măcinat. Arheologia oferă constructorilor de astăzi această mare lecţie a maeştrilor romani anonimi, lecţie care se cere continuu amintita şi recreata, la nivelul performantelor tehnice actuale şi în favoarea păstrării echilibrului ecologic.

În timpurile noastre ingineria, ca ştiinţă, cu toate atributele, inclusiv exactitatea, a dezvoltat un sistem de prescripţii tehnice şi standarde care reglementează recuperarea şi reciclarea deşeurilor. Condiţiile impuse de reglementările tehnice au descurajat, într-o oarecare măsură reutilizrea. O alternativă a reutilizării este depozitarea deşeurilor, care tinde să crească la un nivel inacceptabil, în raport cu necesitatea conservării echilibrului ecologic. Cu toate acestea, în concordanţă cu parametrii de performanţă practicabili, definiţi în normele şi standardele pentru deşeurile reutilizabile şi pentru produsele care le înglobează. În domeniul construcţiilor s-au dezvoltat tehnologii care folosesc de mult timp "deşeuri" granulare (zguri, cenuşi de termocentrala s a) inerte ecologic, drept substituienti de materii prime tradiţionale.

În România, cercetările privind zgurile de furnal au fost iniţiate de savantul Şerban Solacolu, de la Universitatea Politehnică Bucureşti, încă din anii 1952 - 1957, ale cărui lucrări - documente ştiinţifice de referinţă au stat la baza cercetării şi dezvoltării tehnologiei lianţilor cu zgură.

În siderurgie avem două tipuri mari de zguri :

- zgura de furnal ;

- zgura de oţelărie.

Zgura de furnal este cel mai important subprodus al industriei siderurgice, prin cantitatea disponibilă, prin domeniile de reutilizare existente şi potenţiale.

Zgura de furnal se formează la obţinerea fontei în furnale, ca produs secundar al reacţiilor de reducere a oxizilor de fier cu monoxidul de carbon provenit de la arderea cocsului.

În furnal, alături de minereul de fier şi cocs, se introduc şi fondanţi pentru îndepărtarea impurităţilor (compuşi cu sulf, aluminiu, siliciu etc.) prin reacţii în fază lichidă, cu oxidul de calciu. Topitura formată, prin reacţia oxidului de calciu cu impurităţile din minereul de fier, se separă în zgura la partea superioară, dat fiind densitatea mult mai mică (aproximativ 2200 kg / m3) fati de cea a fontei topite (7800 kg / m3).

În procesul metalurgic, zgurile au un rol important, deoarece asigura separarea completă a metalului de minereu. În plus au un rol afinant, prin solubilizarea impurităţilor din fonta, în special a sulfurilor.

Cantitatea de zgură rezultată depinde, în mare măsură de performanţele procedeului. Astfel, cele mai eficiente procedee de obţinere a fontei pot produce 250 - 300 kg de zgură per tonă de fontă, iar raportul mediu, zgura / fonta este de 0,8.

Spre comparaţii cu alte industrii siderurgice, pe plan mondial putem enumera :

- la UŞ Steel Co. (SUA) : 240 kg zgura / tonă de fontă;

- la Magnitogorsk (Rusia) : 310 - 315 kg zgura / tonă de fontă;

- la Mittal Steel Galaţi : aprox. 360 kg zgura / tonă de fontă.

Zgura de oţelărie, este subprodusul rezultat la obţinerea otelului din fonta, care se topeşte împreună cu fier vechi, feroaliaje, fondanţi tn cuptoare electrice cu arc, cu inducţie, în convertizoare cu insuflare de oxigen (LD, Kaldo etc).

Bibliografie

1.Georgescu, D.P., Experimental research on the use of granulated blast furnace slag additives in concrete. Experimental determination of the k coefficient value. Part 1, Revista Română de Inginerie Civilă, Volumul 4, Numărul 1, Editura Matrix Rom, 2013.

2.Maria CIOROI , Licuta NISTOR – CRISTEA , Cristina DUMITRESCU, Improvig the acid soil with metallurigical slag, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi Lucrări Ştiinţifice – vol. 50, seria Agronomie

3.Prof.univ.dr.ing. Radu Sorin Mihai, Dna chim. Borza (Ştefănie) Maria, „ Cercetari privind valorificarea namolurilor de cocserie de la combinatul siderurgic Victoria Calan si ecologizarea zonei”

4.Prof.dr.ing. HEPUT TEODOR Prevenirea si combaterea poluarii in zonele industriale siderurgice ,energetice si miniere prin reciclarea deseurilor marunintite si pulverulente ,Universitatea Politehnica Timisoara, Facultatea de inginerie Hunedoara niversitatea politehnica din Bucuresti si S.C. Centrul de cercetare, Proiectare si Productie Refractare S.A. Alba Iulia

5.Informații de pe http://www.ecowastes.ro/?page_id=23

6.Informații de pe http://www.ecowastes.ro/?page_id=34

7.Informații de pe http://www.ecowastes.ro/?page_id=36

http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/PROIECT-UTILAJE-PENTRU-MARUNTI46.php

8.http://potato.ro/_publicatii_files/SesiuniAnula/Prezentari%20sesiunea%20stiintifica%202011/12.45%20PUIU%20I.pdf

9.http://www.viata-libera.ro/economie/44531-galati-viata-libera-la-arcelormittal-ecologizare-in-prelungiri-halda-de-zgura-va-mai-ramane-deschisa-inca-zece-ani

10.http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2090123211000403

11.http://infohouse.p2ric.org/ref/01/00176.htm

12.http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/PROIECT-UTILAJE-PENTRU-MARUNTI46.php

13http://www.icpa.ro/proiecte/RAMSOL/51-031_raport_4.pdf

Preview document

Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 1
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 2
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 3
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 4
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 5
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 6
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 7
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 8
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 9
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 10
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 11
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 12
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 13
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 14
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 15
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 16
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 17
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 18
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 19
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 20
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 21
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 22
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 23
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 24
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 25
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 26
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 27
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 28
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 29
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 30
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 31
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 32
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 33
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 34
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 35
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 36
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 37
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 38
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 39
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 40
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 41
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 42
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 43
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 44
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 45
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 46
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 47
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 48
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 49
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 50
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 51
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 52
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 53
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 54
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 55
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 56
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 57
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 58
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 59
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 60
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 61
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 62
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 63
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 64
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 65
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 66
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 67
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 68
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 69
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 70
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 71
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 72
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 73
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 74
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 75
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 76
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 77
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 78
Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Studiu privind valorificarea zgurilor din siderurgie.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Ai nevoie de altceva?