Studiul de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare a locuitorilor din Comuna Horlești, Județul Iași

1.Necesitatea elaborării proiectului şi consecinţele social-economice.

Studiul de piaţă este o componentă a activităţii de marketing constând în totalitatea activităţilor sistematice care vizează culegerea,înregistrarea,prelucrarea,analiza şi interpretarea informaţiilor referitoare la fenomenele şi procesele pieţei, ca şi cele de formulare a concluziilor necesare procesului managerial.

Locul sudiilor de piata în procesul managerial decurge din faptul că informaţiile pe care le furnizează constituie materia prima esenţial pentru fundamentarea riguroasă a strategiilor, planurilor şi programelor tactice privind portofoliul de activităţi, dimensionarea, structurarea şi desfăşurarea acestora; conceperea noilor produse şi testarea lor; fixarea preţurilor; organizarea sistemului de distribuţie; alegerea mijloacelor de comunicare cu mediul extern şi de acţiune asupra lui; anticiparea reacţiilor acestui mediu la acţiunile de marketing întreprinse şi, în general, la pregătirea oricăror decizii de conducere.

În funcţie de pricipalele axe de preocupări, studiile de piaţă pot fi axate pe vânzări, pe clientelă, pe distribuitori, pe concurenţi, pe produse sau pe alte componente ale pieţei. Între ele există o strânsă interdependentă, acestea completându-se reciproc. Natura şi numarul informaţiilor culese depind de problematica urmarită.

Prin elaborarea proiectului se are în vedere o satisfacere mai buna a consumatorilor cu produse agroalimentare cât şi lărgirea pieţei efective si pieţei potenţile.

În cadrul studiului de caz se vor prezenta nevoi de consum pentru principalele produse agroalimentare, norme minime de consum şi raportate la U.E., autoconsumul la principalele produse din boabe precum şi structura populaţiei toate acestea determină o cunoaştere cât mai exactă a problemelor cu care se cofruntă piaţa produselor agroalimentare dintr-o anumită zonă.

Scurtă prezentare a localităţii.

Satul Horleşti este situat la sud-vest de municipiul Iaşi, în zona deluroasă a acestuia. Din Iaşi, prin Galata, Miroslava,Voineşti şi Lungani,ajungem în Horleşti,după ce am parcurs 27 km pe şosea.

Satele Horleşti, Bogdăneşti şi Scoposeni formează comuna Horleşti.

Teritoriul comunei Horleşti conservă mărturii ale unei străvechi locuiri.Astfel există informaţii despre descoperirile de pe Dealul Boteşti cu Viişoara (sfârşitul epocii bronzului şi secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, cu fragmente de cahle nesmălţuite, provenite probabil din locuinţe ale fostului sat Boteşti), ca şi cele de pe Dealul Bursucului (ceramică Hallstall, La Tene, din epoca migraţiilor – secolul al IV-lea şi vestigiile feudale din secolele al XV-lea, al XVI-lea şi al XVII-lea).

Partea de nord-vest a satului este încadrată de păduri. În trecut, ca şi în prezent, una dintre ocupaţiile de bază ale locuitorilor din Horleşti a fost exploatarea şi valorificarea materialului lemnos.

Această aşezare se întinde de o parte si de alta a pârâului Stanca, care izvorăşte din Imaşul Popii, trece domol de-a lungul satului Horleşti, prin centru. Din dealul Lungani, privirea întâlneşte în stânga sa Dealul Agud, unde sunt biserica, clopotniţa şi cimitirul ortodox.

La vest de satul Horleşti este o coastă de deal care se numeşte Imaşul Popii. Aici trei izvoare formează obârşiile Pârâului Horleşti. Vara, după Dealul Crucii apune soare. Se aşterne liniştea peste sat şi încep să cânte greirii. Clopetele aduc aminte oamenilor să-şi spună rugăciunea de seară. Ţăranul cade istovit într-un somn adânc. Pe aici trece drumul spre Satul Nou, cartier format de aproximativ 50 de ani, sistematizat, cu gospodari înstăriţ, mai tineri, cu mulţi copii şi cu case frumoase.

Dacă mergem pe partea de răsărit a cimitirului romano-catolic, la circa 300 de metri, spre nord, ajungem la un drum care duce la pădure şi spre Voloaca. Traversăm acest drum şi imediat ajungem la un pârâiaş unde vara vitele sunt adunate pentru a fi predate văcarului. Dealul Bursucului este deschiderea spre ogoarele horleştenilor din tarlalele Păuşeşti,Voloaca,Viişoara, Movila, Bărboşi, Căprărie, Globuri şi Coşere. De aici coborâm pe şes, spre răsărit, traversăm Pârâul Horleşti şi ajungem în Dealul Boteşti. Ramurile comunei s-au dezvoltat în strânsă legătură cu cadrul natural şi resursele de materii prime din teritoriu :

• exploatarea resurselor ,

• creşterea animalelor şi valorificare a produselor animalelor , în primul rând ,

• respectiv cultivarea pământului arabil.

Condiţiile cadrului natural şi premizele economice permit dezvoltarea în continuare şi modernizarea comunei Horleşti.

Tab.1.

Zone funcţionale Total

U.M. Ha. %

Total suprafata 5074 100

Suprafata agricolă 4810 94,8

Din care: Arabilă 2801 58,2

Păşuni 1120 23,3

Fâneţe 839 17,4

Plantatie pomicola 50 1,1

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 259 5,1

Alte suprafeţe 5 0,1

“Oare cine nu simte dorul de satul în care a deschis prima oară ochii şi a spus “mama”,a făcut primii paşi,prima poznă,a luat prima dojană?Cine n-a cutreierat pădurile di jurul Horleştilor primăvara,ca să culeagă ghiocei,zbârciogi,urechea-babei,măcriş,viorele?Cine n-a ascultat concertul păsărelelor?Pădurea ne cheamă tot timpul anului: vara,pentru a ne îmbăta în mirosul de tei şi a admira frumuseţea,apoi pentru a culege alune şi coarne;toamna pentru a culege rodul bogat al ghebelor,sa ascultăm foşnetul frunzelor care ruginesc şi cad.Iarna îi aşteaptăpe oameni în pădurea care doarme ,ca să ia câte un vârf de brad pentru Crăciun.Pădurea de la Horleşti ne cheamă zi şi noapte.”

(P.Z).