Studiul Eficientei Cultivarii si Utilzarii in Furajare a unor Soiuri de Rapita Libere de Glucozizi si Acid Erucic

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Studiul Eficientei Cultivarii si Utilzarii in Furajare a unor Soiuri de Rapita Libere de Glucozizi si Acid Erucic.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 40 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: : NICOLAE MARCU

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Proiectul de cercetare a avut ca obiective studierea eficientei si pretabilitatii culturii unor soiuri germane de rapita libere de acid erucic si glucozizi, in zona colinara din Transilvania şi experimentarea posibilitatii de utilizare a acestei surse energo-proteice în hrana gainilor ouatoare si puilor de carne in vederea valorificarii superioare a suprafetelor si a diversificarii culturilor agricole prin promovarea culturii acestei plante în zona mentionata.

Studierea aspectelor mentionate se justifica prin faptul ca pana in prezent suprafetele de teren cultivate cu rapita in tara noastra sunt în general foarte reduse, in zona Transilvaniei cultivarea rapitei fiind cu totul sporadica

Astfel in timp ce pe plan mondial, in anul 2000, suprafata cultivata cu rapita a fost de 27.558 mii ha, iar pe plan european de 857 mii ha, in tara noastra suprafetele cultivate cu rapita au fost numai de 83.000 ha.

Productia medie de samanta a crescut în perioada 1990-2000de la 1368 la 1543 kg/ha pe plan mondial, de la 2779 la 2935 kg/ha in Europa si de la 916 la 1338 kg/ha in tara noastra.

Extinderea culturii de rapita a fost determinata pe de o parte de progresele inregistrate în ameliorarea acestei specii si de avantajele economice, iar pe de alta de factorul ecologic ce limiteaza suprafetele cultivate cu plante oleaginoase clasice -soia si floarea soarelui,- fapt ce a impus atragerea în cultura a altor specii cu continut bogat in lipide si proteine, din cadrul carora rapita (Brasica napus, var. oleifera) a cunoscut cea mai larga raspandire.

Succesele obtinute in ameliorarea rapitei, dupa descoperirea de catre STEFANSON si DONEY a mutantei fara acid erucic, au condus la crearea dupa 1976 a unor soiuri de toamna si primavara libere de acid erucic si glucozinolati (00) denumite generic Canola.

Experientele efectuate cu vechile soiuri de rapita au evidentiat faptul ca acidul erucic, glucozinolatii si sinapina, prin efectul antinutritiv si toxic, manifestat indeosebi la monogastrice, cauzau afectiuni hepatice (Pearson, 1979; Fenwich, 1980), deprecieri calitative ale produsului, scaderea performantelor si a consumului de furaje (Czornyszewiecz, 1989; Rosinski, 1990; Kiriazakis, 1992; Lardy, 1994; Javed, 1999), tulburari reproductive (Muenger, 1996), fapt ce limita utilizarea rapitei numai la rumegatoare, sau în cantitati foarte reduse la alte specii (Rosinski, 1990; Kozlowski, 1991; Fritz, 1992; Raschrot, 1996). În mod normal sinapina este oxidata in procesele metabolice si excretata prin urina, insa la gainile Rhode-Island rosu, în lipsa enzimei raspunzatoare de aceasta transformare a trimethylaminei, are loc acumularea ei in sange si oua carora le imprima gustul si mirosul de peste (Bell, 1993).

Cercetarile efectuate pana in prezent, predominant la taurine, au evidenţiat faptul ca srotul de rapita de tip Canola au o valoare biologica apropiata de a celui de soia (95%), o degradare rumenala si un continut mai mare in metionina, colina, sulf, fosfor si calciu celui de soia (Summers, 1985; Bell, 1988; Emmert, 1997).

Calitatile noilor soiuri de rapita, libere de acid erucic si glucozinolati, bogate in proteine si lipide cu valoare biologica ridicata, au permis extinderea utilizarii acestei importante surse energo-proteice si in furajarea monogastricelor.

Comparativ cu srotul de soia, srotul de rapita de tip Canola a dat rezultate similare in experiente efectuate pe tineret suin (Keith, 1982; Baidoo, 1983 si 1987) pe porci la ingrasat (Wesb J.G. Quanz, 2003), pe curci (Salmon, 1982; Borcea, 1996), rezultand posibilitatea substituirii in proportie de 25-50-75% a srotului de soia din structura retetelor furajere la suine si pasari cu srot de rapita.

La gainile ouatoare, inlocuirea totala a srotului de soia cu srot de rapita a redus productia de oua, calitatea cojii si a marit rata mortalitatii (Summers, 1985 si 1988; Ruth Maier, 1988). Cercetarile ulterioare efectuate de Lesson S. si Summers J.D. (1991) au evidentia posibilitatea substituirii in proportie de pina la 75% a srotului de soia cu srot de rapita la gainile ouatoare.

In experientele efectuate pe puii de carne a rezultat ca suplimentarea cu 4-10% rapita Canola a retetelor cu energie scazuta a imbunatatit greutatea corporala si conversia furajului (Adanczyk si Wrzesien, 1987; Koreleski si Rys, 1987; Kiiskinen, 1983; Fritz si col., 1989 citati de Georgeta Carmen Ciurescu si col. 2003). Labrier si Leclercq, 1994, au stabilit ca srotul de rapita administrat in proportie de pina la 5% din structura furajului nu afecteaza performantele de crestere la puii broiler. Includerea in structura retetelor de furaj combinat a semintelor de rapita Canola in proportie de 5% pentru starter si 15% pentru faza de crestere si finisare a avut ca efect cresterea masei corporale cu 4,75% si reducerea consumului specific cu 3,1% fata de lotul martor (Vasile Anca si col., 2002).

Cercetari recente, efectuate de Georgeta Carmen Ciurescu efectuate in cadrul IBNA au pus in evidenta posibilitatea utilizarii srotului de rapita in proportie de 5 si 10%, respectiv a semintelor de rapita in proportie de 10 si 15% in structura retetelor de nutreturi combinate pentru puii broiler, in functie de faza de crestere, fara a afecta performantele de crestere, randamentul la sacrificare si calitatea carcasei.

Prin problematica stabilita proiectul isi propune extinderea cercetarilor si asupra unor soiuri noi de rapita de primavara si toamna create în Germania si necultivate pina in prezent la noi, urmarindu-se productivitatea si pretabilitatea cultivarii lor in conditiile pedoclimatice din zona submontana si de podis a Transilvaniei si stabilirea efectului utilizarii lor in furajarea unor specii monogastrice.

Proiectul de cercetare pentru cei trei ani de realizare si-a stabilit ca obiective urmatoarele aspecte:

1. Stabilirea performantelor soiului german “Helga (00)” de rapita furajera de primavara si determinarea compozitiei chimice si a valorii nutritive,

2. Stabilirea modului de comportare a soiului german “Express (00)” de rapita furajera de toamna in conditiile pedoclimatice din zona Clujului.

3. Efectul utilizarii srotului de rapita in furajarea gainilor ouatoare.

4. Efectul utilizarii uleiului de rapita ca energizant in furajarea gainilor ouatoare.

5. Efectul utilizarii srotului de rapita in furajarea puilor broiler.

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiul Eficientei Cultivarii si Utilzarii in Furajare a unor Soiuri de Rapita Libere de Glucozizi si Acid Erucic.doc

Alte informatii

Universitatea de Stiinte Agricole şi Medicina Veterinara Cluj-Napoca