Studiul longevității productive și reproductive, la o populație de taurine Holstein, exploatată în condițiile Asociația Internațional Christian Aid Ministries, Suceava

INTRODUCERE

Taurinele sunt cele mai mari animale de fermă de pe glob şi au rol decisiv ca sursă de alimente, asigurând totodată creşterea şi păstrarea fertilităţii şi sănătăţii pământului.

Creşterea taurinelor ocupă şi va ocupa locul prioritar în economia producţiei animale. Importanţa creşterii lor este dată de varietatea produselor pe care le furnizează-produse principale: lapte, carne; produse secundare: piei, gunoi de grajd; subproduse de abator: unghii, coarne, sânge, păr.

Laptele este cel mai important produs, datorită compoziţiei chimice complexe, valorii biologice şi gradului înalt de digestibilitate. El conţine peste 100 substanţe necesare organismului uman: toţi cei 20 aminoacizi, 10 acizi graşi, 25 de vitamine şi 45 de elemente minerale. Exprimată în calorii, valoarea nutritivă a unui litru de lapte este echivalentă cu circa 400 g carne de porc, 750 g carne de viţel, 7-8 ouă, 500 g peşte, 2,6 kg varză sau 125 g pâine.

Importanţa laptelui constă nu numai în valoarea nutritivă deosebită, ci şi în faptul că poate fi transformat într-un număr foarte mare de produse lactate (peste 1000), ceea ce contribuie, în mod deosebit, la diversificarea alimentaţiei umane. Producţiile mari de lapte ce se obţin astăzi de la taurine sunt rezultatul muncii omului, care s-a străduit de-a lungul generaţiilor să perfecţioneze rasele de taurine. Dacă rasele primitive produc şi astăzi 500-600 1 lapte într-o lactaţie, există rase care produc, în medie, 5000-6000 1 lapte şi, în plus, variante care au produs peste 22.000 l pe an, adevărate „uzine producătoare de lapte".

În prezent, la noi, producţia de lapte ce se realizează nu asigură cerinţele de consum la nivelul dorit; de aceea, munca specialiştilor care lucrează în acest sector trebuie să se îndrepte în următoarele direcţii principale: creşterea producţiei globale; îmbunătăţirea calităţii laptelui produs (atât la însuşirile igienice, cât şi la compoziţia lui); rentabilizarea producţiei şi toate acestea în condiţii de creştere a natalităţii, ameliorării raselor actuale, asigurarea bazei furajere, apărarea sănătăţii.

Carnea de taurine constituie un aliment cu valoare nutritivă şi biologică ridicată, având un rol particular în viaţa şi sănătatea omului. În plus, taurinele la îngrăşat valorifică economic diversele resurse furajere, participă la interesele agriculturii. Carnea de vită ocupă totuşi locul doi după cea de porc, deţinând 1/3 din producţia de carne totală. Cei mai mari producători de carne de taurine pe plan mondial sunt S.U.A. , care asigură 38% din producţia mondială. Ritmul de creştere a scăzut simţitor atât în ţările mari producătoare de carne de taurine (Argentina, S.U. A., Noua Zeelandă), cât şi în multe din ţările europene.

Creşterea producţiei de carne de taurine are la bază atât sporul efectiv, cât şi ridicarea greutăţii medii a carcaselor. Camea de taurine asigură consumatorului o mare cantitate de proteine, calciu, fosfor, vitamine.

Carnea, indiferent de specie şi mai ales cea provenită din regiuni corporale cu mult ţesut muscular, are un conţinut ridicat în toţi aminoacizii esenţiali şi reprezintă un excelent aliment. Valoarea biologică a cărnii de taurine variază în funcţie de vârstă, starea de îngrăşare şi individualitatea regiunii. Datorită conţinutului mai redus de lipide, valoarea energetică a cărnii de taurine este în medie de 205-210 cal./l00 g.

Pielea constituie materia primă de neînlocuit pentru industria tăbăcăriei. Pielea taurinelor se caracterizează prin supleţe, compactitate, rezistenţă, conductibilitate termică, capacitate de inhibiţie redusă. În urma prelucrării, ea se foloseşte în industria încălţămintei (box, bizon, talpă), a îmbrăcămintei (haine de viţel, care sunt rezistente şi călduroase), în marochinărie şi artizanat.

De asemenea, de la taurine se folosesc: părul pentru pensule şi ca material de umplutură, copitele şi coarnele, pentru producerea făinii furajere, a cleiului şi a cheratinei.

Taurinele realizează şi energie neconvenţională. Aceasta se exprimă prin: tracţiune (boul produce 0,5 CP timp de 7-8 ore zilnic sau 0,5-0,6 W/h); căldura biologică (o vacă de 600 kg produce 24 kW energie calorică pe zi, ceea ce face ca o fermă de 400 vaci să poată asigura energia necesară unei clădiri în suprafaţă de 1500 m).