Studiul Particularitatilor Biologice de Crestere si Fructificare a Noilor Soiuri de Cires

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Studiul Particularitatilor Biologice de Crestere si Fructificare a Noilor Soiuri de Cires.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 104 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE
Capitolul I - SITUAŢIA CULTURII CIREŞULUI
1.1. Pe plan mondial
1.2. În România
Capitolul II - CERINŢELE FAŢĂ DE FACTORII DE MEDIU
2.1. Cerinţele faţă de lumină
2.2. Cerinţele faţă de temperatură
2.3. Cerinţele faţă de apă
2.4. Cerinţele faţă de sol
2.5. Cerinţele faţă de aer
Capitolul III - CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR
ECOPEDOCLIMATERICE ÎN CARE S-A DESFĂŞURAT STUDIUL
3.1. Aşezarea geografică, orografie, hidrologie
3.2. Regimul termic
3.3. Regimul pluviometric
3.4. Umiditatea relativă a aerului
3.5. Durata de strălucire a soarelui
3.6. Regimul eolian
3.7. Concluzii privind favorabilitatea culturii cireşului în zona Mărăcineni
Capitolul IV - SORTIMENTUL ACTUAL ŞI DE PERSPECTIVĂ
4.1. Sortimentul pe plan mondial
4.2. Dinamica sortimentului în România
4.3. Caracterizarea sortimentului în România
4.4. Portaltoii cireşului
4.4.1. Pe plan mondial
4.4.2. Portaltoii utilizaţi în România
Capitolul V - SISTEME DE CULTURĂ
Capitolul VI - TEHNOLOGIA CULTURII CIREŞULUI
6.1. Înfiinţarea plantaţiilor
6.1.1. Pregătirea şi fertilizarea terenului pentru plantare
6.1.2. Plantarea pomilor
6.2. Tăierile la cireş
6.2.1. Tăierile de formare a coroanelor
6.2.2. Forme de coroane
6.2.3. Tăierile de întreţinere
6.2.4. Tăierile de fructificare
6.2.5. Tăierile de regenerare
6.2.6. Tăierile în verde
6.2.7. Dirijarea creşterii şi rodirii cu ajutorul substanţelor chimice
6.3. Întreţinerea solului
6.3.1. În plantaţiile tinere
6.3.2. În plantaţiile pe rod
6.4. Fertilizarea solului
6.4.1. În plantaţiile tinere
6.4.2. În plantaţiile pe rod
6.5. Irigarea
6.6. Combaterea bolilor şi dăunătorilor
6.7. Recoltarea şi valorificarea producţiei
Capitolul VII - EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTURII CIREŞULUI
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

În ansamblul agriculturii, horticultura reprezintă un sector de mare importanţă, datorită gamei largi de produse pe care le asigură. Cultura pomilor trebuie să asigure producţii mari şi diversificate de fructe pentru satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei, aprovizionarea cu materie primă a industriei alimentare şi crearea de disponibilităţi pentru export.

Cireşul este o specie pomicolă cu deosebită importanţă economică, datorită însuşirilor nutritive, tehnologice şi comerciale ale fructelor şi proprietăţilor biologice ale pomilor de a valorifica o mare diversitate de condiţii pedoclimatice din zonele de câmpie, colinare sau chiar submontane.

Fiind printre primele fructe ce apar la sfârşitul primăverii, consumul lor în stare proaspătă constituie o sursă deosebit de importantă de săruri minerale, vitamine şi zaharuri uşor asimilabile, de mare valoare pentru organismul uman.

Valoarea alimentară a cireşelor se situează foarte aproape de celelalte specii sâmburoase cultivate în România: vişin, cais, piersic (tabelul 1). Conţinutul în vitamine şi săruri minerale ale fructelor de cireş sunt ilustrate în tabelul 2.

Cireşele sunt destinate atât consumului în stare proaspătă cât şi prelucrării industriale sub formă de sucuri, siropuri, compoturi, gemuri, dulceţuri, băuturi alcoolice, produse de cofetărie – patiserie, etc.

Conţinutul ceva mai scăzut în zaharuri, însa mai bogat în acizi organici şi taninuri, le conferă un gust mai acrişor şi răcoritor.

Având în vedere conţinutul mare în apă al fructelor, rezistenţa la manipulare, transport şi păstrare este mai scăzută, fiind superioară doar căpşunilor, zmeurei, murelor.

Intrarea pe rod la 4 - 5 ani de la plantare, producţia abundentă an de an, fără periodicitate de rodire, asigură cultivatorilor beneficii substanţiale.

Se cultivă masiv, pe aliniamente sau izolat, începând din zona de câmpie şi până la 800 m altitudine, valorificând bine terenurile cu pante moderate, cu condiţia ca solul să fie bine drenat.

Portul frumos şi înalt, florile deosebit de atrăgătoare la unele specii de cireş, fac ca acesta să fie şi un valoros element din punct de vedere decorativ în parcuri.

Tabelul 1

Compoziţia chimică a fructelor speciilor sâmburoase din România

(după Pomologia R.S.R., vol. IV, 1965)

Componentul Cireş Vişin Prun Cais Piersic

Substanţa uscată 10,79-24,70 11,45-22,17 13,15-26,49 9,70-17,48 8,58-17,37

Zahăr total 7,70-16,82 6,34-13,80 9,00-16,05 9,09-13,77 6,38-14,71

Aciditate totală 0,49-1,36 1,02-2,41 0,39-2,07 0,60-2,20 0,22-0,95

Substanţe tanoide 0,06-1,30 0,18-0,21 0,06-0,25 0,03-0,27 0,03-0,34

Substanţe pectice 0,06-0,39 0,05-0,29 0,35-0,95 0,34-0,65 0,26-0,81

Substanţe proteice 0,54-1,36 0,70-1,90 0,22-0,07 0,83-1,41 0,35-1,33

Substanţe minerale 0,19-0,62 0,37-0,59 0,23-0,65 0,41-0,86 0,30-0,60

Vitamina C (mg,%) 0,40-14,00 1,00-13,00 0,20-14,10 7,76-20,00 5,28-23,60

Val. Energetică (Kcal) 43,16-98,40 46,72-88,68 52,60-105,98 - -

Tabelul 2

Conţinutul în vitamine şi săruri minerale ale fructelor de cireş

(după I.F. Radu, 1985)

Componenta Conţinutul (mg,%)

Vitamina C 16,51

A 0,5

B1 0,05

B2 0,05

E 2,24

Fisiere in arhiva (3):

  • Bibliografie.doc
  • Cuprins.doc
  • Lucrare de diploma.doc