Tehnica culturii laricelui

A intelege natura inseamna a intelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atat de amenintata azi, inseamna a contribui la fericirea omenirii". (E. AS. Pora, 1975)

Laricele

Laricele, numit zada sau crin, este una din speciile de rasinoase indigene care prezinta o deosebita importanta pentru economia nationala, datorita calitatilor superioare ale lemnului, rapiditatii de crestere, marii productivitati, longevitatii inaintate, cat si insusirilor sale decorative.

Laricele de la noi apartine speciei Larix decidua Mill ssp. carpathica

(Dom.) Siman (L. decidua var. Polonica Auct, Larix europaea).

CAPITOLUL 1

IMPORTANTA LARICELUI IN ECONOMIA FORESTIERA

Laricele, numit si zada sau crin, este una dintre speciile de rasinoase indiigene care prezinta o deosebita importanta pentru economia nationala datorita calitatilor superioare ale lemnului, rapiditatii de crestere, marii productivitati, longevitatii inaintate, cat si a insusirilor sale deosebite decorative. Lemnul sau este unul dintre cele mai pretioase pe care-l produc padurile noastre.

Desi are o raspandire naturala mai limitata decat molidul si pinul silvestru, a facut obiectul a numeroase cercetari si studii, asa incat, dupa cum apreciaza Rohmeder, E. si Schonbach, H. (1959) daca ar fi sa stabilim importanta speciei dupa numarul lucrarilor publicate ce i-au fost consacrate, atunci ar trebui considerat printre cele mai valoroase rasinoase din Europa.

Specia prezinta o serie de insusiri biologice si arheologice particulare (fructificatie timpurie si frecventa, areal disjunct, o mare diversitate genetica si altele), dublate de numeroasele insusiri silviculturale (crestere rapida, usurinta cu care poate fi cultivat, calitate superioara a lemnului).

Cunoasterea mai adancita a insusirilor biologice si silviculturale ale laricelui, considerata drept o “specie enigmatica’’ (Dengler, A. 1935) a determinat, o data cu promovarea principiului modern ‘’multiple use of the forest’’ dobandirea de noi valente si cresterea ponderii utilizarii in lucrarile de impadurire.

In Romania, laricele are un rol din ce in ce mai important in molidisuri in scopul mariorii rezistentei la doboraturi si rupturi produse de vant.

Laricele este frumos, cu lemn foarte rezistent, tare, greu, foarte elestic si foarte durabil, chiar si in apa. Nu este atacat de insecte. Lemnul de larice este foarte pentru mobila fina si scumpa.

Laricele produce, de asemenea, rasina abundenta si bogata in terebentina (20 – 22%), mai pura si de calitate mai buna decat cea obtinuta de la specii de pini. Coaja exemplarelor tinere contine substante tanante (7 – 9%), maltol (9 – 10%) etc.

Genul Larix cuprinde cca. zece specii, cu mai multe varietati, ce se intind in regiunile septentrionale si inalte din emisfera nordica.

In Europa, se intalnesc urmatoarele patru specii : Larix decidua, Larix sibirica, Larix gmelini (Larix dahurica, cunoscut in partea europeana a arealului sau sub denumirea de Larix sukaczewii) si Larix leptolepis.