Tehnologia creșterii animalelor

Importanta cresterii suinelor

Omenirea parcurge o etapa deosebit de complexa caracterizata printr-o

“explozie” demografica si prin ridicarea continua a nivelului de trai in acest context, alimentata umana capata noi valente, impunându-se de urgenta :

- sporirea cantitativa si calitativa a produselor alimentare;

- repartizarea lor echitabila, atât pe plan general cât si zonal;

- utilizarea tuturor resurselor de hrana

- gasirea de noi sortimente cu continuturi sporite in substante nutritive,indeosebi proteice.

Din estimarile efectuate de catre oamenii de stiinta si de institutiile specializate se apreciaza ca atât in anul 2005 cât si in perspectiva anilor 2050, produsele animaliere (carne, lapte, oua etc.) vor continua sa detina ponderea in alimenta]ia umana.

Importanta pentru consum a acestor produse rezida din faptul ca in

aprecierea nivelului de trai si de dezvoltare a unei tari, sau popor, se are in vedere un complex de indicatori, in care sunt incluse si nivelurile productiilor animaliere, raportate pe locuitor. Produsele animaliere contin si cele mai mari proportii de substante proteice, unele cu mare valoare biologica.

In viitorul apropiat, acoperirea necesarului de proteina se va face, in

principal, prin sporirea cantitatilor de carne provenita de la bovine si ovine, secondate cu cele rezultate de la porcine si pasari, aspecte impuse de posibilitatile limitate de cultivare rentabila a “cerealelor furajere” necesare ultimelor douaspecii.

In alimentatia umana, ratiile de hrana se intocmesc având la baza atât valoarea energetica (exprimata prin continutul in kcal), cât si continutul in substante proteice. Din acest punct de vedere, carnea de porc (fara slanina si osânza) este mai echilibrata fata de celelalte produse similare, daca luam in considerare raportul energo-proteic.

Trebuie consemnat faptul ca, in cercetarile mai recente, se recomanda utilizarea in hrana umana, intr-o proportie mai mare, a alimentelor de origine vegetala; aceasta ca urmare a faptului ca, la animale, se inregistreaza un coeficient de transformare foarte redus al proteinelor vegetale in cele animale, intre 14-29%. De mentionat, pe aceasta linie, ca porcinele poseda un coeficient de transformare cuprins intre 20-25%, deci situat la limita superioara. Mai trebuie luat in consideratie ca randamentul de transformare a proteinelor

ingerate prin carne, de catre om, in cele proprii variaza intre 8-24%; la carnea de porc acesta fiind de 12,5%.

Deci sunt suficiente motive sa incurajam cresterea suinelor, ca varianta

economica determinata de particularitatile biologice ale organismului uman.

In prezent se apreciaza ca necesarul mediu zilnic de substante proteice pentru om este de cca. 70 g, din care cel putin 40 g trebuie sa provina din produsele animaliere. Carnea rezultata de la suine trebuie sa acopere, zilnic in medie, 20 g de substante proteice, cu unele variatii impuse de perceptele religioase si de posibilitatile de crestere a acestei specii.

Carnea rezultata din cresterea suinelor a contribuit si va continua sa

aduca un aport substantial in acoperirea necesarului de substante proteice – indicator de bazt in aprecierea nivelului de civilizatie si prioritar in asigurarea sanatatii umane.

Dupa recomandarile F.A.O.,O.M.S. ca si ale unor specialisti români, o persoana “standard” trebuie sa primeasca zilnic intre 2800-3000 kcal. si circa 1 g proteina pentru fiecare kg greutate, pentru care sunt necesare anual circa 73 kg carne (in carcasa), din care: 13,3 kg de bovine. 5,1 kg de ovine, 27,9 kg de porcine, 15,9 kg de pasare si 10,5 kg din alte resurse (in principal din carne de peste), alaturi de circa 240 kg lapte si produse din lapte si 280 oua.

Carnea suinelor se caracterizeaza printr-o valoare energetica superioara fata de cele obtinute de la celelalte animale de ferma; aceasta furnizeaza, in medie, 2700 kcal/kg, in timp ce carnea de bovine ofera doar 1600 kcal/kg, iar cea de ovine 1400 kcal/kg.

Impedimentul principal il constituie, pentru unele sortimente de carne de porc, continutul prea mare in lipide. Pe aceasta linie, s-au facut unele interpretari gresite asupra relatiei cauza-efect, care ar putea exista in unele afectiuni cardiace si formarea in organismul uman al colesterolului, ca urmare a consumului carnii de porc. Investigatiile moderne au demonstrat c, 25% din cauzele de infarct miocardic au o etiologie genetica, iar 75% implica un complex de factori

insuficient studiati.