Tehnologia de Cultivare

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Tehnologia de Cultivare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 4 fisiere doc de 38 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gheorhe Herodot

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

MUSTARUL NEGRU

DENUMIRE STIINTIFICA-BRASSICA NIGRA sau SINAPIS NIGRA

FAMILIA-BRASSICACEAE

DENUMIRI POPULARE:-Mustarul negru mai poate fi intalnit si sub denumirea de:haradal, horsti, mustar de camp, mustar salbatic, rapita de mustar,rapita salbatica.

DESCRIERE:

Mustarul este o planta anuala, erbacee, alogama, terofita, mezofila, moderat-termofila, la pH amfitoleranta.Din punct de vedere genetic 2n=16

Este o planta cultivata mai mult in zona mediteraneana (var.occidentalis)darsi in Asia Mica(var. orientalis).La noi in tara este cultivat pe suprafete mici inca din timpurile stravechi.

Mustarul negru creste salbatic pe terenurile cultivate, pe marginea drumurilor, a araturilor,si prin zavoaie.Este totusi o planta care se cultiva in campii, pe suprafete anume destinate de unde se si recolteaza.

Mustarul este o planta ramuroasa cu radacina pivotanta,tulpina groasa, inalta de 100-200cm,cilindrica, de obicei aspru-paroasa la baza,glabra in partea superioara si puternic ramificata.Frunzele inferioare sunt lungi de cca.20cm, penat-compuse, celelalte mai mici penat-labiate, iar cele din partea de varf aproape intregi.Toate frunzele au petiolul lung.Florile, cu patru petale galbene, sunt grupate in inflorescente de tip racem, aflandu-se in varful tulpinilor si ramurilor.Butonii florari sunt obovati si glabri.Pedicelii nu sunt mai lungi decat caliciu.Fructul este o silicva cu patru muchii, de 1-2cm lungime si pana la 2mm latime.Silicva este ingustata la ambele capete.In interior aceasta silicva are seminte mici, sferice, pana la eliptice, de1,2mm si cu tegumentul brun-roscat pana la negru reticulat.

COMPOZITIE CHIMICA

Semintele contin ulei grad (gliceride ale acizilor oleic, linoleic, erucic), proteine(30%), mucilagii(20%), colina, sinalbina, mirozina, saruri minerale.Semintele au la inceput gust amarui, apoi acesta devine intepator, iute,caracteristic.

SOIURI

Desi mustarul negru este o planta cunoscuta si cultivata aproape in toata lumea, totusi nu se poate vorbi inca de soiuri ameliorate.Problema principala la materialul de inmultire pentru aceasta cultura este mentinerea puritatii biologice.Cel mai reprezentativ soi cultivat pentru mustarul negru este-De Timisoara.

CERINTE BIOLOGICE SI PEDO-CLIMATICE

Temperatura minima de germinatie a mustarului negru este de 1-2ºC.In faza tanara plantele rezistapana la temperatura de-5ºC.

Apa-Mustarul este pretentios feta de umiditate ; perioadele critice fata de apa fiind imediat dupa semanat si in perioada formarii samintelor.Seceta determina scaderea accentuata a productiei si reducerea continutului de substante grase din seminte.

Lumina-Fata de lumina mustarul se comporta ca planta de zi lunga, de aceea in zonele nordice creste continutulde ulei din seminte.

Solul-Mustarul este o planta pretentioasa fata de sol.Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile cu reactie neutra pana la slab alcalina, cu textura luto-nisipoasa, bogate in humus si calciu.

Zone favorabile

Mustarul negru fiind sensibil la ger si seceta se cultiva in afara zonei de campie, de preferat in silvostepa, pe locuri adapostite de brumele tarzii si vantu-rile tari din lunile iunie-iulie, in timpul coacerii.

ROTATIA CULTURII

Mustarul este pretentios fata de planta premergatoare, cultura reusind pe terenuri curate de buruieni, dupa prasitoare si cereale paioase.Mustarul nu se cultiva in monocultura, si nici dupa mac si crucifere, datorita bolilor si daunatorilor comuni.Nu trebuie cultivat nici dupa fasole, soia, si floarea-soarelui din cauza bolii comune putregaiul alb (produs de Sclerotinia sclerotiorum).Mustarul, in asolament revine pe acelasi teren dupa minimum patru ani.

FERTILIZARE

Mustarul reactioneaza favorabil la ingrasaminte chimice usor solubile, mai ales in anii cu precipitatii suficiente de-a lungul perioadei de vegetatie.

Fosforul , aplicat in doze de 40-60kg/ha,favorizeaza formarea unui numar mai mare de seminte in silicve si grabeste maturarea.

Azotul, in doze de 40-50kg/ha, favorizeaza cresterea rapida in prima parte a perioadei de vegetatie, fapt ce asigura sporuri mari de productie.

In ceea ce priveste momentul aplicarii ingrasamintelor, ingrasarea cu superfosfat se face sub aratura de baza iar cea cu azot in primavara, la pregatirea patului germinativ

Ingrasamintele organice si in special gunoiul de grajd se administreaza plantei premergatoare.

LUCRARILE SOLULUI

In cultura mustarului lucrarile de pregatire a solului trebuie facute cu deosebita grija, in special in directia combaterii buruienilor.Planta avand o samanta mica (1000 de boabe cantaresc 2-3 g) prin lucrari se va urmari crearea unui pat germinativ bun.Daca planta premergatoare paraseste terenul devreme, indata dupa recoltarea ei se ara adanc, la 22-25cm, atat insa cat permite starea de umiditate a solului, ca sa nu se scoata bulgari mari.Aratura se va grapa si pana la inghet se va lucra ca ogor negru, urmarindu-se distrugerea buruienilor in stratul superior de la 10-12cm.Daca planta premergatoare este prasitoare, dupa recoltare se ara adanc si se grapeaza.Primavara, indata ce pamantul infloreste, se trece cu nivelatoarea cu grapa.Lucrarile urmatoare pana la semanat se aplica diferentiat dupa conditiile de clima si sol, urmarind o rasarire uniforma si obtinerea de productii mari si fara seminte de buruieni care se separa greu.Daca pamantul este prea imburuienat, se lucreaza, dupa caz, cu extirpatorul urmat de grapa sau numai cu grapa de doua ori, dupa care se seamana.

SAMANTA SI SEMANATUL

Pentru a fi buna de semanat ,samanta trebuie sa aiba o valoare utila minima de 90%.Tinand cont de faptul ca mustarul negru este mai sensibil la inghet decat mustarul alb, acesta se seamana in primavara in epoca a II-a fata de cel alb care se seamana in epoca intai(primavara timpuriu).In ceea ce priveste distanta intre randuri aceasta este influientata in mare masura de gradul de imburuienare al terenului.Pe terenurile curate de buruieni se seamana la 12,5cm intre randuri ,in timp ce pe terenurile imburuienate se seamana la distante de 40-50cm, pentru a putea executa in conditii cat mai bune lucrarile de intretinere(prasile).Densitatea este de 120-130 plante/m², cand semanatul se executa in randuri rare si de 500-550 plante/m², cand se seamana la 12,5cm.In functie de metoda de semanat, cantitatea de samanta variaza intre 7-15kg/ha.Avand in vedere ca semintele de mustar negru sunt foarte mici, adancimea de semanat este de 2-3cm.

Fisiere in arhiva (4):

  • TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR Craitele SI Coriandrum.doc
  • TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR BRASSICA SI MALVA.doc
  • TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR CALENDULA SI DIGITALIS.doc
  • TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A SPECIILOR DEGETLUL SI FENICULUL.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,ION IONESCU DE LA BRAD”-IASI FACULTATEA :AGRICULTURA SPECIALIZAREA :MONTANOLOGIE