Tehnologia de Cultivare a Inului pentru Fibre, pe un Sol Cernoziom Tipic, Avand ca Planta Premergatoare Graul de Toamna

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Tehnologia de Cultivare a Inului pentru Fibre, pe un Sol Cernoziom Tipic, Avand ca Planta Premergatoare Graul de Toamna.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 28 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Stelica Aurel

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

IMPORTANŢĂ ŞI RĂSPÂNDIRE

Inul se cultivă pentru fibrele aflate în tulpină (18-25%), care se folosesc în diverse ţesături.

De pe un hectar de in se poate obţine o cantitate de fibre din care să se producă circa 1200-1400 m² de pânză. Fibrele sunt de două categorii:

- fibrele lungi (fuiorul) - utilizate pentru confecţionarea ţesăturilor în amestec cu fibrele de cânepă, mătase naturală şi sintetică.

- fibrele scurte (câlţii) - utilizate pentru confecţionarea ţesăturilor mai grosiere.

Puzderia (lemnul) rămasă după extragerea fibrelor se foloseşte la fabricarea plăcilor aglomerate utilizate în construcţii, mobilă, celuloză.

Seminţele întregi, sub formă de făină şi turte (Semen, Farina şi Placenta lini) , se folosesc în medicină, pentru diverse afecţiuni ale pielii si aparatului digestiv. Uleiul inului pentru fibre are un grad se sicativitatea mai ridicat decât cel al inului pentru ulei. Se foloseşte în industria lacurilor si vopselurilor.

Pleava se foloseste ca hrană pentru animale, dacă în prealabil cultura nu a fost infestată cu cuscută.

Din punct de vedere agricol, inul pentru fuior dă rezultate bune în zonele umede şi răcoroase. În aceste zone, este o excelentă plantă de asolament, care poate mări eficienţa economică a producţiei agricole.

RĂSPÂNDIRE

Inul pentru fibre este cunoscut ca sursă de fibre incă din Antichitate, în Egipt şi Mesopotamia, China, India, Grecia şi Imperiul Roman.

În Evul Mediu a fost extins în nordul, vestul şi centrul Europei (,,mătasea nordului”), servind la confecţionarea pânzeturilor cu diverse intrebuinţări.

Suprafaţa mondială cultivată cu in pentru fibre este de circa 1,030 mil.ha. Cele mai mari ţări cultivatoarea de in pentru fibre sunt: Polonia, Belgia, Olanda, Irlanda, Federaţia Rusă.

SITUAŢIA CULTURII DE IN PENTRU FIBRĂ LA NIVEL MONDIAL

Anul Suprafaţa

Mii ha Prod. totala

Mii tone Prod. Medie

Kg/ha

2000 450 499 1109

2001 532 620 1165

2002 473 786 1660

2003 521 770 1477

2004 538 1006 1871

2005 515 1009 1958

2006 449 953 2121

2007 451 974 2160

SITUAŢIA CULTURII INULUI PENTRU FIBRĂ LA NIVEL EUROPEAN

Anul Suprafaţa

Mii ha Prod. totala

Mii tone Prod. Medie

Kg/ha

2000 333 266 799

2001 377 263 698

2002 321 250 779

2003 350 291 831

2004 368 323 877

2005 340 299 878

2006 269 224 832

2007 270 238 880

În România suprafeţele cultivate cu in pentru fibră au fost mari la nivelul 1965-1985 (cca 80 mii ha), ţara noastră fiind a doua ţară cultivatoare din lume.

În prezent se cultivă in jur de 2000 ha. (80000 în anul 1989). Cele mai bune producţii de in se realizează in judeţele Braşov, Satu Mare, Suceava, Sălaj, Depresiunea Harghitei şi Covasnei şi partea litorală a judeţului Constanţa.

SITUAŢIA CULTURII INULUI PENTRU FIBRĂ ÎN ROMÂNIA

Anul Suprafaţa

Mii ha Prod. totala

Mii tone Prod. Medie

Kg/ha

2000 0.40 0.90 2250

2001 0.30 0.40 1333

2002 0.40 0.80 2000

2003 0.40 0.70 1750

2004 0.20 0.30 1500

2005 0.20 0.35 1750

2006 0.22 0.4 1777

2007 0.25 0.43 1720

SISTEMATICA SI SOIURILE

Inul face parte din familia Linaceae, genul Linum, care cuprinde peste 200 de specii cultivate si sălbatice, din care menţionăm câteva.

Linum austriacum L. (inul de munte sau inul austriac - fig. 1) se găseşte în zonele de munte din Europa Centrală (forma sălbatică).

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia de Cultivare a Inului pentru Fibre, pe un Sol Cernoziom Tipic, Avand ca Planta Premergatoare Graul de Toamna.doc