Tehnologia Producerii si Procesarii Plantelor Medicinale si Aromatice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Tehnologia Producerii si Procesarii Plantelor Medicinale si Aromatice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

I.Caracterizarea generala a zonei in care este amplasata ferma de plante medicinale si aromaice

1.Zona, judetul: Galati, jud. Galati

.

2.Amplasarea geografica si administrative

Municipiul Galati este situat in zona estica a Romaniei, in extremitatea sudica a platoului Moldovei, la 45° 27"" latitudine nordica si 28o 02"" longitudine estica. Se margineste in partea de nord cu judetul Vaslui si judetul Vrancea, spre sud cu judetul Braila si judetul Tulcea la est cu Republica Moldova si Ucraina iar la vest cu judetul Vrancea.

Relief: Teritoriul judetului Galati in sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata in nord si mai slaba in sud, distingandu-se dupa altitudine, pozitie si particularitati de relief, cinci unitati geomorfologice: Podisul Covurluiului, Campia Tecuciului, Campia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos.

Formatiunile geologice vechi sunt prea putin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate si se exploateaza hidrocarburi - titei si gaze naturale in zonele Schela - Independenta, Munteni - Berheci si Brates. Formatiunile geologice tinere si in special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrisuri - exploatate la Galati, Tecuci, Branistea si din albia minora a raului Prut, au deosebita importanta pentru industria materialelor de constructii.

3.Conditii de clima

Clima: Teritoriul judetului Galati apartine in totalitate sectorului de clima continentala (partea sudica si centrala insumand mai bine de 90% din suprafata, se incadreaza in tinutul de clima de campie, iar extremitatea nordica reprezentand 10% din teritoriu, in tinutul cu clima de dealuri). In ambele tinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si de intreruperi frecvente provocate de advectiile de aer cald si umed din S si SV care determina intervale de incalzire si de topire a stratului de zapada. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunarii introduc in valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificari care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, mai umed si mai racoros vara si mai umed si mai putin rece iarna.

Temperaturile medii anuale sunt mai mari în partea sudica ( 10,50C) si mai mici în restul teritoriului (9,80C). Media precipitatiilor anuale variaza intre 420-426 mm.

II Date ecologice si tehnologice

1.Asolamentul

1.Grau -1ha

2.Cimbrul de gradina -1ha

3.Galbenele -1ha

4.Soia -1ha

5. Menta-1ha

2-3.Descrierea gradului de favorabilitate a zonei pentru culturile de plante medicinale si aromatice in cadrul unui asolament si tehnologia de cultivare a plantelor medicinale si aromatice din asolament

Tehnologia de cultivare a Cimbrul de grădină

Caractere de recunoaştere : Planta: Specie anuală erbacee de cultură, erectă, puternic ramificată, cu frunze mici şi rare, înaltă de 10—40 cm; rădă¬cina: subţire, ramificată; tulpina: se lignifică spre bază, ramificaţii care pornesc opus, cu nuanţe violete, cu peri fini, curbaţi în jos; frunze: opuse, liniar lanceolate şi sesile, glabre, cu margine întreagă; flori: grupate în verticile distanţate, dispuse la no¬durile superioare ale ramurilor, la subsuoara frunzelor; cuprind cîte 3 — 6 flori mici de cea 6 mm lungime, cu corola bilabiată, violacee sau alburie cu pete roşii la interior, doar cu puţin ieşită din caliciul dinţat; fructe: nucule brune lucioase grupate cîte 4 în caliciul persistent, cu seminţe mici, ovale, verde-cenuşii.

Înfloreşte tardiv: VII — X.

Materia primă: Herba Saturejae — formată din ramuri tinere cu frunze opuse, scurt peţiolate sau sesile, liniar-lanceolate, glabre, lungi de 1—3 cm, late de 2—5 mm, cu marginea întreagă de culoare verde, cu flori mici de cu¬loare albă-roz. Mirosul este plăcut aromat, mai pronunţat prin frecare, gustul pronunţat aromatic.

Ecologie şi zonare: Cerinţele ecologice ale plantei derivă din ori¬ginea sa mediteraneană, factorul limitant fiind temperatura, cimbrul de grădină cerînd temperaturi ridi¬cate, îngheţurile de primăvară pot distruge plantele tinere mai ales dacă solul este dezgolit, iar temperaturile scăzute stînjenesc în continuare creş¬terea.Necesită lumină directă, pu¬ternică.Cerinţele faţă de umiditate sînt mai crescute numai în prima parte a perioadei de vegetaţie.Dă rezultate bune pe soluri afinate, uşoare sau mijlocii, permeabile, cu expoziţie sudică, cu apa freatică la adîncime mai mare, fiind contraindicate cele grele, argiloase, reci, cu apa freatică spre suprafaţă.Se poate cultiva în condiţii bune în judeţele Bihor, Ilfov, Prahova, Buzău, Teleorman, Brăila, Bacău, Neamţ, Galaţi.

Tehnologia de cultură: Cimbrul de grădină reuşeşte bine după culturile îngrăşate şi care lasă terenul curat de buruieni, prăsitoare, leguminoase, griul de toamnă după ogor, grîul de primăvară după ierburi perene. Indife¬rent de planta premergătoare, terenul se ară imediat după recoltarea acesteia.În condiţii favorabile de umiditate se face direct arătura adîncă.

Pe solurile de tipul cernoziomului (lutoase şi luto-nisipoase) arătura se face la 28—30 cm, pe solurile de tipul podzolului şi brun roşcat podzolit (argiloase şi luto-argiloase) în funcţie de grosimea stratului de humus, act-vîndu-se solul cu scormonitorul pînă la adîncimea de 30—40 cm. Odată cu arătura de bază se încorporează în sol 60—70 kg /ha s.a. fosfor şi 25—35 kg /ha s.a. potasiu, iar primăvara înaintea lucrării cu cultivatorul se dau 70—80 kg /ha s.a. azot.

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologia Producerii si Procesarii Plantelor Medicinale si Aromatice.doc

Alte informatii

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, Facultatea de Agricultura