Tehnologii Agricole Comparate - Teleorman

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Tehnologii Agricole Comparate - Teleorman.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 17 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

DESPRE JUDEȚUL TELEORMAN pag. 2
1.1. IMPORTANȚA JUDEȚULUI DIN PRISMA POTENȚIALULUI FUNCIAR pag. 4
2. SOLURILE EXISTENTE ÎN JUDEȚ pag. 5
3. FONDUL FUNCIAR pag. 7
4. REGIUNI VITICOLE ȘI SOIURI DE VIȚĂ DE VIE ÎN JUDEȚUL TELEORMAN pag. 8
5. PRINCIPALELE CULTURI pag.10
6. SECTORUL ANIMALELOR pag.11
6.1. OVINELE CĂRĂBAȘA – “MADE IN” TELEORMAN pag.14
7. PRODUCȚIA AGRICOLĂ DE BUNURI ȘI SERVICII LA NIVELUL JUDEȚULUI……..pag.15
8. FONDUL FORESTIER ȘI CINEGETIC ÎN TELEORMAN pag.16
CONCLUZII pag.17

Extras din document

1. DESPRE JUDEȚUL TELEORMAN

Judeţul Teleorman este situat în partea de sud a ţării, în zona centrală a Câmpiei Române,

la intersecţia dintre paralela 44o N şi meridianul 25o E, teritoriul său fiind încadrat de judeţele Argeş

şi Dâmboviţa la nord, Giurgiu la est şi Olt la vest. Extremitatea sudică a judeţului este delimitată de

fluviul Dunărea, care constituie graniţa României cu Bulgaria. Vecinătatea fluviului Dunărea

reprezintă unul dintre atuurile judeţului, constituind un potenţial vector de dezvoltare, prin

oportunităţile de cooperare transfrontalieră cu Bulgaria.

Între limitele descrise mai sus, suprafaţa judeţului Teleorman este de 5.790 km2,

încadrându-se între judeţele de mărime mijlocie ale ţării şi situându-se pe locul 19 la nivel

naţional.

Sursa: www.art-zone.ro

Teritoriul judeţului Teleorman aparţine în întregime Câmpiei Române, ocupând partea

central-sudică a acesteia. Denivelările locale sunt mici, nedepăşind 20-30 m. Panta generală a câmpiei,

de cca. 1,5 o/oo, are o orientare NNV-SSE, aceasta fiind marcată şi de direcţia reţelei hidrografice.

Deşi, pe ansamblu, relieful apare relativ uniform, mai pregnant evidenţiindu-se lunca joasă a

Dunării, totuşi, se relevă o serie de diferenţieri regionale, surprinse în cele trei subunităţi ale Câmpiei

Române ce se interferează în lungul văii Vedea: câmpiile Boianu, Burnas şi Găvanu-Burdea. Lunca

Dunării se detaşează ca o unitate aparte atât prin altitudinile sale mai coborâte (20-24 m), cât şi prin

peisajul deosebit. Este constituită dintr-un întins şes aluvial. Spre nord, şesul aluvial al Dunării se

continuă în lungul Oltului şi Vedei prin luncile joase şi întinse ale acestor râuri.

Reţeaua hidrografică este formată din fluviul Dunărea şi afluenţii principali din acest

sector: Oltul, Călmăţuiul şi Vedea. Judeţul este traversat de asemenea de râul Teleorman şi de

pârâurile Burdea, Câinelui, Tinoasa, Nanov şi Târnava. Resursele de apă (exceptând Dunărea şi Oltul)

sunt moderate sub aspect cantitativ. Râul Vedea, alături de afluentul său, Teleorman, drenează circa 80% din teritoriul judeţului.

Cu excepţia râului Teleorman, toate râurile din bazinul hidrografic al Vedei au fost transformate în salbe de iazuri, în scopul reţinerii pentru perioada de vară a unor rezerve necesare irigaţiilor şi unităţilor agrozootehnice.

Numeroase astfel de iazuri se găsesc şi pe celelalte râuri (Călmăţui, Urlui, Glavacioc) pe tot cuprinsul judeţului existând circa 170 iazuri, peste 50% din acestea fiind folosite pentru piscicultură şi irigaţii, altele având rol de prevenire a inundaţiilor. Cu toate acestea, judeţul Teleorman nu dispune de un sistem de irigaţii reabilitat, ceea ce împiedică dezvoltarea agriculturii la un nivel avansat

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii Agricole Comparate - Teleorman.pdf