Tehnologii de Conservare Agroalimentare

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Tehnologii de Conservare Agroalimentare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 35 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. Dr. Ing. Ionel Jianu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAPITOL I.
RADIAŢIA IONIZANTĂ CA PROCEDEU DE CONSERVARE.4
CAPITOL II.
RADIAŢIILE IONIZANTE.6
1. SURSE DE RADIAŢII IONIZANTE.6
2. INTERACŢIUNILE RADIAŢIILOR IONIZANTE CU ALIMENTUL.9
3. INTERACŢIUNEA RADIAŢIILOR  CU MATERIA.10
CAPITOL III.
STUDII DE LITERATURĂ.11
1. IRADIEREA AMBALAJELOR ASEPTICE.11
2. PRINCIPIILE STERILIZĂRII PRODUSULUI.13
3. STERILIZAREA SUPRAFEŢEI AMBALAJELOR PRIN IRADIERE.14
4. VERIFICAREA PROCESULUI DE STERILIZARE.15
5. METODE ŞI SISTEME DE ÎNCHIDERE A BORCANELOR.16
6. METODE ŞI DISPOZITIVE DE ÎNCHIS BUTELII DIN STICLĂ.23
CAPITOL IV.
IRADIEREA ALIMENTELOR ŞI SECURITATEA ALIMENTARĂ.26
1. REPERE ŞI GENERALITĂŢI.26
2. REGLEMENTAREA PRODUSELOR IRADIATE.30
CAPITOL V.
UTILAJE ŞI INSTALAŢII DE STERILIZARE CU AJUTORUL RADIAŢIILOR IONIZANTE.31
1. INSTALAŢII DE STERILIZARE CU RADIAŢII IONIZANTE.31
2. INSTALAŢII DE USCARE PRIN RADIAŢII IONIZANTE ŞI CURENŢI DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ.33
BIBLIOGRAFIE.35

Extras din document

CAPITOL I.

RADIAŢIA IONIZANTĂ CA PROCEDEU DE CONSERVARE

Conservarea (produselor alimentare) în vederea fie a prelungirii duratei de valabilitate, fie pentru modificarea caracteristicilor senzoriale a apărut încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, în scrierile istorice sunt amintite: uscarea la soare, prin ventilaţie naturală, sau pe un foc cu lemne; sărarea şi afumarea cărnii; eliminarea apei (deshidratarea) şi conservarea în grăsime sau zahăr; păstrarea măslinelor în apă – în palatul din Cnossos s-au găsit ulcioare în care se păstrau măsline acum cca. 4000 de ani .

Clasificare. O clasificare succintă a procedeelor de conservare a alimentelor ar fi următoarea:

1. Eliminarea microorganismelor prin separare fizică:

– microfiltrare;

– ultracentrifugare.

2. Distrugerea microorganismelor (sterilizare)prin :

- acţiunea căldurii:

– fierbere clasică (100ºC);

– sterilizare – apertizare (110.140ºC);

– UHT;

- radiaţii ionizante (sterilizare la rece):

– electroni acceleraţi;

– raze γ şi X;

– radiaţii ultraviolete;

- folosirea antisepticelor lichide sau gazoase:

– alcooli;

– acizi;

– conservanţi chimici.

3. Efect de oprire a proliferării microorganismelor –

efect de protecţie (nu de eliminare):

- utilizarea temperaturilor scăzute:

– refrigerarea prin scăderea temperaturii la 0.3ºC

şi refrigerare în vid;

– congelare;

– supracongelare;

- reducerea conţinutului de apă (eliminarea a 60-

70% din apa de constituţie):

– uscare şi uscare-afumare;

– deshidratare;

– liofilizare;

- protecţie prin încorporare, înglobare de inhibitori:

– sărare uscată şi umedă;

– conservare în saramură;

– conservare cu zahăr;

– afumare;

– conservare în oţet (marinare);

– fermentaţie (produse lactate).

4. Procedee mixte (utilizând cel puţin două procedee) :

– refrigerare în atmosferă controlată;

– tratament termic urmat de refrigerare;

– tratament cu radiaţii ionizante şi refrigerare;

– prin fermentare şi pasteurizare sau sterilizare;

– prin acţiunea asupra activităţii apei (aw);

– prin acţiunea asupra pH-ului.

Conservarea cu ajutorul radiaţiilor ionizante (în principal γ ) este utilizată în următoarele scopuri :

– eliminarea microorganismrelor patogene (radicidaţie – 1-4 kGy);

– eliminarea microorganismrelor de alterare – forme vegetative (radurizare – radiopasteurizare 1-6 kGy);

– eliminarea microorganismelor – forme vegetative şi spori, respectiv radapertizare sau radiosterilizare (15-60 kGy).

Acţiunea electronilor acceleraţi şi a radiaţiilor γ se manifestă la nivel de atomi şi la nivel de molecule cu efecte negative asupra principiilor nutritive şi enzimelor din alimente.

CAPITOL II.

RADIAŢIILE IONIZANTE

1. SURSE DE RADIAŢII IONIZANTE

Radiaţiile ionizante folosite în industria alimentară pot fi de natură electromagnetică şi corpusculară. Cele de natură electromagnetică (fotoni) sunt caracterizate prin energia E = h. În această categorie intră radiaţiile , inflaroşii şi ultraviolete. După modul de producere fotonii pot fi: fotoni  de origine nucleară, radiaţii X caracteristice, fotoni X sau  de frânare, radiaţii de anihilare. Tipurile de fotoni enumerate mai sus diferă prin energie, respectiv .

Energia fotonilor este dată de relaţia:

E = h,

în care: E este energia fotonilor, eV;

h – constanta lui Plank, ergi  s (h = 6,624  10-27 ) ;

 - frecvenţa, vibraţii/s;

 = c / , în care :

c – este viteza luminii, cm / s ; ( c = 3  1010 cm / s);

 - lungimea de undă, cm

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii de Conservare Agroalimentare.doc