Extras din proiect

Prezentarea caracteristiicilor fizico chimici si biologici a poluantului

Surse de poluare a factorilor de mediu cu acest poluant

Legislatia relevanta pentru acel poluant in factorii de mediu(romaneasca/ europeana)

Metode/tehnologii de prevenire sau depoluare (eventual particularizare pe un studiu de caz)

Bibliografia consultata

Caracteristicile fizico-chimice si biologice a poluantului

Electrovalenta maxima este egala cu numarul grupei.

Caracterul electropozitiv creste in grupa: plumbul se acopera cu un strat de oxid care, la temperatura obisnuita , il apara de oxidare mai departe.

In natura se gaseste sub forma de compusi: sulfura de plumb PbS (galena), carbonaat de plumb PbCO3 (ceruzita).

Proprietati fizice

Duritatea plumbului este scazuta (poate fi zgariat cu unghia). Se pot lamina in foi subtiri.

Formeaza usor aliaje cu celelalte elemente. Bronzurile, aliajele tipografice, aliajele de lipit, aliajele usor fuzibile au o importanta deosebita in tehnica.

Proprietati chimice

La temperatura obisnuita plumbul este foarte stabil sub forma de compusi ca Pb2+. Sarurile de plumb sunt oxidanti foarte puternici si stau la baza functionarii acumulatorilor cu plumb.

Alte proprietati ale plumbului:

* plumbul arde in aer cu formare do oxid;

* plumbul se combina cu halogenii cu formarea tetrahalogenurilor si fiind instabila se descompune;

* hidracizii si acidul sulfuric diluat si acidul azotic concentrat ataca plumbul numai la suprafata cu formarea sarurilor PbCl2, PbSO4 si Pb(NO3)2 insolubile care apara metalul de actiunea ulterioara a acidului;

* acidul sulfuric concentrat dizolva plumbul transformandu-l in sulfat acid de plumb solubil;

* acidul azotic diluat dizolva plumbul complet deoarece azotatul de plumb format este solubil in acid azotic diluat;

* este atacat de baze tari (solutii concentrate de KOH, NaOH) cu degajare de hidrogen.

Surse de poluare a factorilor de mediu

Rolul biologic al plumbului

Stratul de carbonat de plumb insolubil, format prin actiunea dioxidului de carbon continut (dizlovat) in apa asupra plumbului, apara metalul de actiunea ulterioara.

In consecinta, apele potabile cu un continut normal (scazut) de dioxid de carbon pot trece prin conducte de plumb fara a exista pericolul intoxicarii cu plumb.

Apele bogate in dioxid de carbon dizolva stratul de carbonat de plumb de la suprafata conductei prin formarea carbonatului de acid de plumb Pb(HCO3)2 solubil.

Astfel conductele de plumb se corodeaza, iar apa devine toxica, deoarece, in apa, carbonatul acid de plumb este prezent sub forma ionilor Pb2+ (deosebit de toxici) si 2HCO3-.

Intoxicatiile cu plumb sunt foarte periculoase. Azi conductele de apa se confectioneaza din materiale plastice. Intoxicatiile cu plumb (saturnism) pot fi intalnite si la muncitorii tipografi, care lucreaza cu aliaje pe baza de plumb. Dar procedeele moderne de culegere si de tiparire elimina din ce in ce mai mult si aceasta ramura industriala pericolul intoxicarii cu plumb, literele neamifiind turnate din aliaje pe baza de plumb.

Picturile cu alb de plumb depreciat se regenereaza prin spalare cu apa oxigenata, care transforma sulfura de plumb PbS neagra in sulfat de plumb PbSO4 alb.

Plumbul este un agent poluant atmosferic important. Principala sursa antropogena de poluare cu Pb a fost, pâna în anul 2001, emisia gazelor de la benzina întrebuintata de motoarele masinilor care folosesc tetraetil plumb ca aditiv de anti-detonare. În plus, este necesar sa se considere foarte importante sursele de poluare cu plumb si din unele locuri, ca de exemplu: fabricarea bateriilor, vopselurilor, insecticidelor, topirea si recuperarea metalelor. Plumbul atmosferic se depune pe suprafata frunzelor plantelor sau pe particulele de praf de pe marginea soselelor sau din apropierea acestora. Persistenta sa pe particule de praf poate fi de câtiva ani.