Tehnologii -Instalatii, Utilaje, Parametrii de Operare- de Conservare cu Ajutorul Campului Magnetic a Produselor Agroalimentare Fluide

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Tehnologii -Instalatii, Utilaje, Parametrii de Operare- de Conservare cu Ajutorul Campului Magnetic a Produselor Agroalimentare Fluide.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 40 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1.Informaţii generale despre campul magnetic

In jurul unui conductor strabatut de curent exista un camp magnetic, ce exercita o forta asupra unui purtator de sarcina in miscare. La fel cum definim vectorul intensitatea campului electric E, ca fiind forta ce actioneaza asupra unitatii sarcinii de proba aflata in repaus, putem defini un alt camp, prin acea parte a fortei ce actioneaza asupra sarcinii de proba in miscare, fiind proportional cu viteza.

Pentru a fi mai precis, sa presupunem ca intr-un anumit punct din spatiu, la un anumit moment, intr-un sistem de coordonate oarecare, experientele arata ca forta ce se exercita asupra unei sarcinii de proba q, care se misca cu viteza constanta v, este data de:

F=qE+qvxB

In care E si B, sunt vectori ce nu depind de v. Daca aceasta relatie este adevarata, definim E ca fiind intensitatea campului electric in acel loc si B ca fiind inductia magnetica in acel loc.

Pentru a justfica aceasta determinare trebuie sa aratam experimental sau pe alta cale, ca o asemenea relatie poate fi gasita oricnd.

Forta ce actioneaza asupra sarcinii de proba, nu depinde de loc de viteza ei, daca toate celelalte sarcinii se afla in repaus. Asta inseamna ca pentru B=0, ecuatia este valabila peste tot.

Unitatea de masura pentru B, daca forta este experimata in N si distanta in m se numeste tesla. Ea este de multa vreme folosita de fizicieni si ingineri si desi exista si alte sisteme de unitati, ea este unitatea cea mai des utilizata pentru inductia campului magnetic. Inductia campului magnetic a Pamantului, in apropierea suprafetei sale, este in jur de aproximativ 5*10 T.

Campul dintre polii unui electromagnet mare se masoara in zecimi de tesla. Sunt destul de usor de atins valori de 1-2 tesla intr-un magnet obisnuit si 6-8 tesla intr-un magnet industrial supraconductor. Obtinerea campurilor de 10 tesla cer eforturi deosebite. Campurile magnetice din petele solare sunt de ordinul sutimilor de tesla si se cunosc cateva stele la suprafata carora campurile sunt mai mari decat o zecime de tesla. In general campurile magnetice extinse in univers sunt relativ slabe. O masuratore recenta (un tip special de masuratore spectroscopica) a unui camp magnetic interstelar dintr-o regiune mica a Galaxiei noastre a dat o valoare in jur de 10 T. La scara galactica, o asemenea valore a campului nu este neglijabila. De fapt campurile magnetice au un rol esential, uneori determinant in dinamica galactica. Astfel, 10 T-valore studiata de om de-a lungul secolelor, reprezinta acum, media geometrica dintre campurile magnetice importante in cosmologie si cele mai puternice campuri obtinute in laborator

Campul magnetic ca si campul electric, ne ajuta sa descriem cum interactioneaza particulele incarcate unele cu altele. Daca spunem ca inductia magnetica in punctul (4,5;3,2;6,0) la orele 12:00 este indepartat orizontal, in sensul negativ al axei y si are valoarea de 5*10 T, determinam prin aceasta acceleratia cu care se misca particula incarcata in acest punct de coordonate spatiu-timp. Remarcabil este faptul ca o asemenea afirmatie care determina, pur si simplu, marimea vectoriala B, epuizeaza tot ce se poate spune. Cunoscand aceasta marime , se poate determina in mod univoc acea parte a fortei care depinde de viteza si care actioneaza asupra unei particule incarcate oarecare, ce se misca cu o viteza oarecare. Aceasta face inutila descrierea celorlalte particule incarcate care sunt surse ale campului.

Cu alte cuvinte, daca doua sisteme complet diferite de particulele in miscare produc, intr-un punct oarecare , acelasi E si B,atunci comportarea oricarei particule de proba in acel punct, in cele doua sistemele, va fi exact aceeasi. Aceasta este si motivul pentru care, conceptia de camp ca intermediar in interactiunea particulelor, este utila. Si tot din acest motiv, consideram campul ca o existenta obiectiva, reala.

Experienta lui Rowland

Cu o suta de ani in urma, nu era evident ca un curent ce trece printr-un conductor si un purtator de sarcina electrica in miscare sunt in esenta surse identice ale campului magnetic.

Ideea unitatii dintre electricitate si magnetism, care decurgea din lucrarea lui Maxwell, sugera ca orice purtator de sarcina in miscare trebuie se creeze un camp magnetic, dar era greu de dovedit experimental.

Faptul ca o foita incarcata electrostatic, aflata in miscare produce un camp magnetic a fost demonstrat pentru prima oara de Henry Rowland, marele fizician american recunoscut pentru perfectiunea retelei sale de difractie. Rowland a facut multe masuratori electrice ingenioase si precise dar nici una nu i-a incercat atat de dur virtuozitatea experimentala ca detectarea si masurarea campului magnetic a unui disc incarcat ce se rotea. Campul ce trebuia detectat era aproximativ de ordinul 10 din valoarea campului pamantesc – o experienta formidabila chiar cu aparatura actuala.

2. Informaţii despre principalele fluide alimentare care sunt supuse conservării

Laptele

Din punct de vedere structural, laptele se prezintă ca o emulsie de grăsime în apă în care mai sunt dizolvate şi alte substanţe chimice. În mare laptele conţine: apă, gaze, substanţă uscată.Gazele întâlnite se prezintă sub formă de: dioxid de carbon, oxigen, amoniac.

Substanţa uscată cuprinde: substanţe anorganice (săruri minerale) şi substanţe organice (grăsimi, substanţe azotate, substanţe neazotate, vitamine, pigmenţi)

Compoziţia chimică a laptelui este redată în cele ce urmează[2,4:

- apă;

- gaze - dioxid de carbon;

- oxigen;

- azot;

- amoniac.

- substanţă uscată:

1. substanţe anorganice: - săruri minerale;

2. substanţe organice: - grăsimi - trigliceride;

Fisiere in arhiva (1):

  • Tehnologii -Instalatii, Utilaje, Parametrii de Operare- de Conservare cu Ajutorul Campului Magnetic a Produselor Agroalimentare Fluide.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA FACULTATEA: TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE DISCIPLINA: Tehnici de conservare în industria agroalimentară