Transformarea in Timp a unui Ecosistem Acvatic intr-unul Terestru

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Transformarea in Timp a unui Ecosistem Acvatic intr-unul Terestru.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 16 pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Sevastel Mircea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Agronomie, Ecologie, Geografie

Extras din document

Ca urmare a unor actiuni antropice (realizarea unor lucrari transversale de retentie, de tip baraj), in bazinul hidrografic Bezid, judetul Mures, s-a realizat un mic lac de acumulare care reprezinta de fapt un ecosistem acvatic.

Prin studiul de fata se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:

1. Stabilirea categoriilor de folosinta din bazinul hidrografic al ecosistemului acvatic ca potentiale surse de poluare;

2. Stabilirea volumului total al acumularii;

3. Stabilirea ritmului anual de colmatare si a duratei totale de colmatare;

4. Stabilirea fazelor prin care ecosistemul acvatic se transforma intr-un ecosistem terestru;

5. Aspecte legate de eutrofizarea ecosistemului acvatic inainte de transformarea lui intr-un ecosistem terestru;

6. Stabilirea masurilor pentru prevenirea transformarii ecosistemului acvatic intr-unul terestru.

Situatia folosintelor din bazinul hidrografic

Categoria de folosinta Suprafata

Date geografice

Lacul de acumulare este situat în zona colinară de pe versantul stâng a râului Târnava Mică, la aproximativ 2 km de localitatea Sângeorgiu de Pădure şi aproximativ 42 km de municipiul Târgu-Mureş. A luat fiinţă prin construirea unui baraj în valea pârâului Cuşmed, la 1,5 km amonte de confluenţa acestuia cu râul Tîrnava Mică. Pârâul Cuşmed este afluentul cu cel mai mare aport de debit din bazinul hidrografic al râului Tîrnava Mică, cu un bazin hidrografic de 157 km2, 56 km de cursuri de apă cu caracter permanent, o pantă medie cuprinsă între 11– 62 ‰ şi regim de curgere a apelor torential, in anumite perioade ale anului. Pe cuprinsul bazinului hidrografic aferent acumulării Bezid, sunt localizate patru localităţi rurale: Cuşmed, Atid şi Crişeni pe valea Cuşmedului, respectiv Bezid pe valea pârâului cu acelaşi nume. Ocupaţiile tradiţionale sunt agricultura, creşterea animalelor şi exploatarea lemnului, neexistând unităţi industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare.

Caracteristici geomorfologice ale bazinului hidrografic Cuşmed

În zona periferică, de apogeu a bazinului hidrografic, formaţiunile geologice predominante sunt reprezentate prin piroclastite andezitice, în aceeaşi zonă, în stratul următor de profunzime găsindu-se argile marnoase-calcaroase cu intercalaţii de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cuşmed şi al principalilor afluenţi, indică absenţa unor formaţiuni de conglomerate cu martori de diferite provenienţe (cristalină, vulcanică şi sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului şi pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formaţiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară şi Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale şi proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cuşmed şi prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafaţă, pe grosimi de 2,5 – 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă şi argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc pe ambii versanţi şi pe văi şi sunt constituite din argilă, argilă-prăfoasă şi argilă nisipoasă, gălbui roşcate. Grosimea deluviului variază între 1,0 – 4,0 m. Depozitele proluviale se găsesc numai în versantul drept sub formaţiunile argiloase deluviale şi sunt alcătuite din nisip fin şi nisip prăfos cu fragmente colţuroase de gresie dură, cuarţitică, până la adâncimi de 4,5 – 7,0 m. Pliocenul formează roca de bază şi este constituită dintr-o succesiune repetată de argile marnoase cu nisipuri şi intercalaţii subţiri de gresie.

Date ecologice şi biochimice

Trebuie amintit că regimul hidrochimic al lacurilor de baraj, cu rol adeseori determinant în desfăşurarea unor variate fenomene bio-ecologice, este rezultatul chimismului afluenţilor, modificările introduse prin alterarea substratului geologic şi pedologic al cuvetei, la care se adaugă şi procesele biologice care se desfăşoară în masa de apă şi la interfaţa apă-sedimente. În cazul acumulării BEZID, din substratul geologic al cuvetei, respectiv din concreţiunile grezoase-nisipoase cu lianţi calcaroşi se pot solubiliza elemente ca Fe şi Mn, iar din formaţiunile marnoase, azotiţi, sulfaţi şi sulfiţi. Dar, intensitatea fenomenelor de levigare chimică a substratului geologic al cuvetei, este redusă în majoritatea cazurilor, datorită de regulă suprafeţei mici de contact dintre apă şi roca de bază aproape total acoperită, în timp relativ scurt, de sedimente. Levigare mai pronunţată este posibilă doar în primele faze ale inundării, sau în cazul în care cuveta lacustră este alcătuită din roci sedimentare, organogene sau de precipitaţie chimică, când transferul ionilor este mult mai accentuat.

Caracteristici generale ale barajului

Deschiderea şantierului a avut loc în anul 1975, lucrările au fost sistate în 1977 fiind reluate în anul 1984, punerea în funcţiune a lucrărilor şi realizarea indicatorilor finalizându-se în anii 1988–1989. Acumularea se încadrează în clasa a II-a de importanţă, corespunzător obiectivului de apărat şi scopului propus, respectiv apărarea împotriva inundaţiilor a zonelor din aval şi a oraşului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât şi după umplere, au existat mari divergenţe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumularii din punct de vedere al atenuării viiturilor si realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecinţele socio-umane ale inundării localităţii Bezidul Nou.

Fisiere in arhiva (2):

  • Transformarea in Timp a unui Ecosistem Acvatic intr-unul Terestru
    • Barajul Bezid.doc
    • Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara.doc