Turism Rural

Introducere :

Ţinând cont de generosul patrimoniu turistic existent cu precădere în spaţiul rural şi de minima să utilizare - în momentul actual - apreciem că produsul turistic rural este insuficient valorificat. Pentru o mai temeinică analiză, vom face o trecere în revistă a patrimoniului turistic din spaţiul rural românesc.

În interiorul Europei - fie că este amintită în zona Europei Centrale, fie că este numită ca făcând parte din grupul ţărilor estice - România a rămas o ţară mai puţin eminamente agrară, dar sigur rurală (mai mult de 50% din teritoriu şi populaţie aflându-se în afara urbanului). Ţară în care civilizaţia rurală, cu tot ce ţine de aceasta - pozitiv şi negativ - s-a conservat uimitor.

Cadrul natural şi modul de “viaţă la ţară” sunt cel mai aproape de imaginea tradiţională care a putut fi conservată în Europa Occidentală. În plus, comunităţile umane, deşi aparent scoase din filele cărţilor de istorie, sunt vii. Mai mult satul, indiferent de spaţiul geografic în care se situează, constituie expresia legăturii omului cu natura, reprezentând un cadru de aşezare umană plurifuncţională.

Această ofertă primară potenţială, alcătuită din componente naturale de peisaj, reprezintă potenţiale resurse turistice şi joacă un rol determinant în dezvoltarea turismului în general şi a celui rural în mod special.

Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:

• valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în puţine rânduri determinanta în alegerea destinaţiei (munte, deal , câmpie , litoral sau deltă);

• valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

• cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de apă, masive muntoase, peşteri, torente, resurse cinegetice, strat de zăpadă etc.);

• valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice sau zoologice, rezervaţii ştiinţifice sau monumente ale naturii etc.

Toate aceste elemente se află într-o strânsă interdependentă, formând “natura mamă” şi cadrul de viaţă pentru tot ce “mişcă-n ţară” şi pe planeta albastră. Particularităţile lor vor ieşi în evidenţă pe parcursul abordărilor prin prisma cunoscătorului şi analistului prezent în fiecare dintre noi - în momentele evaluărilor bazate pe documentare şi logică.

Astfel, motivaţia călătoriilor turistice în zonele rurale este reprezentată de cadrul natural nealterat, de tradiţii şi obiceiuri, de activităţile practicate în aceste areale. Ca urmare, procesul de amenajare turistică a spaţiilor rurale vizează crearea condiţiilor pentru prezenţa turiştilor şi pentru satisfacerea nevoilor lor, pe de o parte, şi pentru desfăşurarea nestingherită, chiar pentru stimularea activităţilor economice specifice, pe de altă parte.

ETAPELE PROCESULUI DE MANAGEMENT STRATEGIC ALE TURISMULUI RURAL

1

3 4

2

Descrierea comunei Agapia

Comuna Agapia este situata in judetul Neamţ, in Subcarpaţii Neamţului, in depresiunea cu acelasi nume, pe cursul raului Agapia, la o altitudine de 478 m. Comuna situata la 44 km de Piatra Neamţ are aproximativ 4600 locuitori si 3 localitati in subordine administrativa (Filioara, Săcăluşeşti, Văratec) in afara de resedinta de comuna Agapia.

Comuna este renumita pentru realizarea oualor incondeiate si a prezentei frumoasei manastiri Agapia. Este un punct de referinta pentru orice turist ce si-a propus sa viziteze manastirile din Moldova.

Comuna Agapia are o aşezare fizico-geografică aparte, cu sate închegate, cu oameni harnici şi dornici de a-şi construi gospodării din ce în ce mai frumoase şi mai moderne, cu două lăcaşuri mănăstireşti care s-au dezvoltat începând cu secolul al XIV-lea.

Comuna este aşezată în partea de Nord a judeţului, aspectul reliefului comunei este unul montan la Vest şi o unitate depresionară la Est, iar relieful de acumulare este reprezentat în lungul pâraielor Agapia, Tinoasa şi Valea Seacă, iar relieful de luncă este reprezentat pe Valea pârâului Agapia, prelungidu-se până la confluenţa pârâului Netezi cu Agapia. După harta solurilor se poate aprecia că peste 50% din suprafaţa comunei, aparţine zonei montane, iar restul teritoriului facând parte din provincia carpato-moldovă.