Turismul - factor de dezvoltare rurală în regiunea Delta Dunării

Cap.I. Potențialul turistic și agroturistic al zonei Delta Dunării

1.Așezare geografică

Delta Dunării işi trage apele din masivul Pădurea Neagră, de sub varful Kandel din

Germania, prin cele două paraie, Brigah, la 920 m şi Brege la 1000 m altitudine ce se unesc langă localitatea Donaueschingen- Dunarea are un bazin de recepţie de 817 mii km2, care este de 3,4 ori mai mare decat suprafaţa Romaniei, reprezentand cam a 12- a parte din suprafaţa Europei (10 050 mii km2).

Cel mai tanăr pămant al ţării, Delta Dunării potrivit oamenilor de ştiinţă işi are originile in urmă cu aproximativ 13 000 de ani. In formarea Deltei se conturează foarte clar mai multe faze distincte.

Figura 1.Delta Dunării-așezare geografică

Delta Dunării se află acolo unde Dunărea, apropiindu-se de locul de vărsare a ei in Marea Neagră, se ramifică şi işi duce apele pe o largă campie, ale cărei limite se indepărtează la peste 100 km.

In cuprinsul ei se găsesc albiile braţelor fluviului, insoţite de-o parte şi de alta de lacuri, zone mocirloase, garle şi canale. Intreaga vale pană la ţărmul mării are o pantă redusă, ceea ce face ca apele să inainteze incet. Toate braţele deltei au lăţimi considerabile. Intreaga deltă se prezintă ca un ansamblu amfibiu, adică o intindere de apă din care se ridică grinduri reduse ca inălţime şi suprafață.

La nord, Delta se mărgineşte cu Cîmpia Bugeacului, la vest cu munţii din nord-vestul

Dobrogei, la sud cu podişul Dobrogei, iar la est cu Marea Neagră. Zona de vărsare a Dunării se prelungeşte in mare pană la o distanţă de 10-15 km de la ţărm şi, uneori, chiar dublul acestei distanţe.

Sulina reprezintă braţul care serveşte prin excelenţă la navigat. Intre gura principală a braţului din nordul Deltei, Chilia, şi gura braţului din sudul deltei, Sfantul Gheorghe, distanţa pe mare este de 80 km. Pe cand braţul Sulina curge spre vărsare prin mijlocul deltei, braţele Chilia, la nord, şi Sfantul Gheorghe, la sud, inchid suprafaţa deltei propriu-zise.

Delta Dunării se aseamănă aşadar cu un triunghi avand varful indreptat către vest, spre interiorul ţării, iar baza către est, spre mare; baza şi inălţimea triunghiului măsoară fiecare cate 80 km. Impreună cu delta propriu-zisă se socotesc şi suprafeţele invecinate, cum sunt cele ocupate de lacurile de la nordul braţului Chilia şi mai ales de la sudul braţului Sfantul Gheorghe, suprafeţe unde apele Dunării se revarsă in timpul viiturilor.

Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord formează granița cu Ucraina, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim - Sinoe 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre, Delta Dunării crește anual cu aprox. 40 m².

Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului,și zona complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă.

Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail, spre aval, până la grindurile Letea și Caraorman, pe linia Periprava (pe brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea Șontea-Furtuna, Depresiunea Pardina, Depresiunea Matița-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Tătaru, Ostrovul Babina, Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roșca-Buhaiova, Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț, etc.