Valoare de Intrebuintare - Chipsuri de Cartofi

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Valoare de Intrebuintare - Chipsuri de Cartofi.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ducu Stef

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1. Valoarea de întrebuințare a produsului

Istoria chips-urilor porneşte încă din secolul al XIX-lea. In acea vreme, un bucătar din statul New York, SUA, a pregătit cartofii într-o manieră total diferită în urma plângerilor unui client. A tăiat cartofii în felii foarte subţirii şi i-a prăjit în ulei încins până când aceştia au devenit brun-aurii. Acesta a fost începutul primelor chips-uri şi de atunci şi-au continuat marşul triumfal în jurul lumii.

Chips-uri sunt felii subtiri de cartofi, avand grosimea de 1...2mm, la o umiditate a produsului finit de 2...3% care se prăjesc în ulei rapid și apoi sunt sărate.

Este cunoscut faptul ca materia primă pentru chips o constituie cartoful.

După anul 1950 suprefeţele cultivate de cartof, pe glob au crescut simţitor atingând în ultimii ani peste 23 milioane ha. În România cartoful se cultivă pe 290-300.000 ha, din care peste 50% în gospodăriile populaţiei.

Cartoful este un aliment de bază, în ciuda ideii greşite că este sărac nutritiv (nascută poate din faptul că este “hrana săracului”). Un cartof de mărime copt are 145 calorii, 3 g proteine de cea mai bună calitate, cu toţi aminoacizii esenţiali, 33 glucide (amidon), 0,15 g grăsime, 20 mg vitamia C (cca 1/3 din necesarul zilnic al unui adult), vitamine din grupul B,14,2 mg acid folic, 2,34 g fibre şi 0,545 mg fier (cca 5% din necesarul zilnic). Există mai multe soiuri de cartofi, fiecare cu anumite calităţi nutritive şi culinare specifice.

Prin deshidratare cea mai mare parte a calităților nutritive sunt păstrare,

Proteinele sunt molecule mari, alcatuite din aminoacizi. In organism, exista 22 de aminoacizi din a caror combinatie rezulta o varietate infinita de proteine. Dintre acestia, 9 aminoacizi nu pot fi sintetizati de organism, fiind produsi doar de plante. Ei se numesc aminoacizi esentiali si trebuie sa se gaseasca in mod obligatoriu in dieta. Proteina consumata nu poate fi absorbita in sange ca atare, de aceea este desfacuta de acizi si enzimele digestive in aminoacizii componenti, si doar ei sunt absorbiti in sange.

Proteinele au in principal un rol structural, adica sunt un fel de caramizi folosite la constructia celulei, a tesuturilor si a organelor. Proteinele sunt folosite si in sinteza anticorpilor si a enzimelor, intra in alcatuirea unor hormoni sintetizati, de exemplu in hipofiza sau in pancreas, au rol in transportul diferitelor minerale, vitamine sau al altor substante in sange.

Proteinele de origine vegetala pot fi folosite la fel de bine de catre organism. Dieta ovo-lacto-vegetariana are din abundenta proteine, iar pentru vegetarienii totali, combinatii de cereale cu leguminoase, nuci, legume si fructe furnizeaza o cantitate suficienta de proteine.

Cercetarile medicale au demonstrat clar ca:

A. Ratia zilnica de proteine necesara este foarte mica si poate fi obtinuta cu usurinta dintr-o alimentatie simpla si obisnuita.

B. Forta musculara nu depinde de cantitatea de proteine ingerate, pentru ca nu proteinele sunt „combustibilul” pentru muschi, ci glucoza si grasimile.

C. Proteinele de origine animala aduc probleme serioase si scad longevitatea.

Un regim prea bogat in proteine scade durata vietii si stimuleaza dezvoltarea si maturizarea sexuala precoce, afecteaza functia rinichiului, creste riscul de osteoporoza prin accelerarea eliminarii de calciu, creste necesarul de vitamina B12, creste riscul de litiaza renala, creste colesterolul sangvin (independent de efectul grasimilor), afecteaza cresterea copiilor (rinichi si ficat supradimensionate), favorizeaza pierderea zincului din organism.

Glucidele sunt substante organice naturale care contin carbon, hidrogen si oxigen, reprezentand un constituent fundamental al materiei vii si avand un rol important in metabolism.

Glucidele se gasesc in foarte multe tipuri de alimente: paine, seminte, fructe, legume, cereale, paste, sucuri etc.

Acestea se gasesc in diferite forme cum ar fi zaharul, fibrele si amidonul.

Glucidele sunt impartite in doua categorii: simple si complexe.

Fisiere in arhiva (1):

  • Valoare de Intrebuintare - Chipsuri de Cartofi.doc