Vinul brut natural roz demidulce de tip romantica

I Întroducere

Viticultura şi vinificaţia au tradiţii seculare încă de pe atunci strămoşii noştri moldoveni(triburile geto-dacii) din neoliticul timpuriu , la nord de Marea Neagră duceau observaţii asupra butucilor viţei de vie , supraveţuind înpreună ţn condişii dificile .

Milenii în şir cultivarea viţei de vie a fost îndeletnicirea preferată a băştinaşilor iar strugurii mustul şi vinul au fost elemente indispensabile în hrana poporului . Tradiţia creştinizmului a păstrat culturi şi ritualuri divine în frumoasele biserici şi mănăstiri .

Cultura viţei de vie are provinienţă preistorică , imprimaţia frunzelor de vitis arheologic au fost descoperite la Nasiadrea , fiind dovada ca liană sălbatică , era răspîndită în spaţiu carpatic circa cîteva milioane ani în urmă . Producerea şi consumul vinului la moldoveni este o artă o parte integrală a culturi lor [40].

În ultimele 2-3 decenii , viticultura şi vinificaţia mondială sau confruntat cu unele elemente de criză determinate de apariţia unui dezechilibru între cerere şi ofertă . Producerea băuturilor alcoolice în cantităţi mari şi controlul calităţii ei au fost făcute în a II-a jumătate a sec. XX începutul sec. XXI .Calitatea produselor vinicole este direct influenţată de calitatea strugurilor , tehnologia de prelucrare a lor , de îngrijire , de calitatea încăperilor(secţiilor de păstrare), utilajelor şi a condiţiilor de păstrare şi valorificarea a vinului [8].

În prezent suprafaţa de vii este 145 mii ha , dintre care 107,5 mii ha sa-u 74% se află în gospodăriile întreprinderilor . Recolta globală de struguri numără 300-360 mii t/an.

Viticultura plaiului se caracterizează printr-un vast sortiment de soiuri din care 90% sînt soiuri europene . Strugurii recoltaţi sînt prelucraţi la un număr mare de întreprinderi , majoritatea lor fiind S.A. .

Însectorul viti-vinicol actual activiază 165 agenţii economice . Dintre cele 10 întreprinderi moldoveneşti amplasate pe teritoriul Rusiei 6 deja sînt vîndute , iar 2 sînt declarate falimentate . Din toate întreprinderile Moldovei numai 10 sînt întreprinderi de stat.

Din toată cantitate de vin produsăde industria vinicolă circa 15% se comercializiază pe piţa internă , iar restul pe cea externă , practic 70-80% în federaţia Rusă , Ucraina , Belarus , Cazahstan şi 10-15% în ţările europene şi S.U.A.[17]

Realizînd principalele direcţii stipulate în programul de activitate al guvernului pentru anii 2001-2005 “Renaşterea economiei-renaştera ţării”

conducera ministerului agriculturii şi îndustriei alimentare a întreprins un şir de măsuri ce ţin de politica statului în domeniul agriculturii şi industriei alimentare.

Ministerul , abilitatea cu funcţia de promovare a politicii statului în domeniul agroalimentar , şi-a axat acţiunile spre continuarea reformării proprietăţii , crearea condiţilor instituţionale necesare pentru formarea şi funcţionarea agenţilor economici din sector , obţinerea unei productivităţi competitive , perfecţionarea cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice în domeniul agriculturii şi industriei alimentare .

R.M. este prima ţară în C.S.I. care a adoptat “Legea viei şi vinului ” 1994.

În jurnalul official al comunităţii europene din 16.06.1994 sînt înregistrate 11 vinuri purtătoare a denumirii V.D.O. (Purcari , Romaneşti , Stăuceni , Şişcani , Cahul , Rezeni , Taraclia , Ungheni, Codru , Vulcăneşti , Comrat ) [16].

Pe viitor concepţia şi programul de dezvoltare a sectorului viti-vinicol ţinînd cont de importanţa şi locul pe care îl ocupă această ramură în economia naţională , sarcina principală este de a mări suprafaţa de vii pînă la 2020 la nivelul 200 mii ha , în aşa fel ca recolta globală să fie de 1,0-1,1 mln. t/an tot odată se va înbunătăîi şi starea economică a Moldovei , deoarece pe viitor pe măsura creşterii plantaţiilor se va mări producţia globală:

în 2015-430 mii tone

în 2020-600 mii tone

Concomitent va creşte şi volumul de vin brut , prevăzut de această programă:

în 2015 -28 mln. dal.

în 2020 -39 mln. dal.

Făcînd calculele comparative cu preţurile anului 2000 (ca an de bază ), venitul din producţia vinicolă va alcătui :

în 2004-1,59 mlrd. lei

în 2015 -1,8 mlrd. lei

în 2020-2,4 mlrd . lei