Caracteristici îmbrăcăminte de protecție

ARGUMENT

Îmbrăcămintea îndeplineşte următoarele roluri: rol funcţional, rol estetic şi rol social.

- Rolul funcţional – de a ne proteja împotriva factorilor externi de mediu (ploaie, vânt, ninsoare).

- Rolul estetic – de a da un aspect cât mai frumos persoanei care poarta îmbrăcămintea. Acest rol se realizeaza prin linia de croire, care se va realiza atât pentru a fi acoperite eventualele defecte ale corpului, cât şi pentru a scoate în evidenţă părţile frumoase. Natura materialului cât şi culoarea vor fi alese în concordanţă cu aspectul şi caracterul persoanei.

- Rolul social – determină purtătorul să se simtă integrat în societate şi în mediul în care poartă îmbrăcămintea.

Comoditatea la purtare se referă la gradul de plăcere cu care este purtat un produs, şi interesează toate categoriile de îmbrăcăminte. Se realizează prin linia de croire care trebuie să permită efectuarea lejeră a mişcărilor, şi prin mărimea produsului care trebuie să fie aleasă corect pentru dimensiunile purtătorului.

Îmbrăcăminte de protecţie poate fi realizată sub diferite variante estetice şi dimensionale.

Din punct de vedere tehnologic, succesiunea fazelor, tipurilor de cusături, pot fi alese astfel încât modelul să fie bine realizat, cu rezistenţă la purtare şi întreţinere.

Am ales această temă pentru a-mi demonstra competenţele tehnice practice şi teoretice pe care le-am dobandit în anii de studii în domeniul confecţiilor textile. În timpul orelor de specialitate, prin succesiunea modulelor studiate mi-am însuşit cunoştintele care să mă ajute să confecţionez diferite produse de îmbrăcăminte sau de lenjerie.

România are o puternică tradiţie şi experienţă în fabricarea multor sortimente de echipamente individuale de protecţie, iar existenţa acestor produse strict specializate, cu parametrii la nivel european, contribuie la recâştigarea pieţelor de desfacere şi relansarea economică a întreprinderilor producătoare.

În domeniul confecţiilor textile etapa de proiectare reprezintă o viziune tehnologică despre organizarea producţiei şi despre produsul finit.

Îmbrăcămintea de protecţie utilizată în activităţi specifice, trebuie să asigure permeabilitatea la aer şi vapori şi comoditate în mişcare.

Materialele din care se realizează îmbrăcămintea de protecţie sunt ţesături din fire de bumbac şi tip bumbac, contribuind astfel, împreună cu modelul ales, la confortul purtătorului.

CAPITOLUL 1

NOŢIUNI GENERALE DESPRE CONFECŢIONAREA ÎMBRĂCĂMINTEI

1.1. CLASIFICAREA ÎMBRĂCĂMINTEI

Îmbrăcămintea în sens mai larg reprezintă un obiect de larg consum care se îmbracă pe corp.Permanenta evoluţie a civilizaţiei societăţii contemporane a determinat o varietate de produse şi modele care să satisfacă cerinţele omului în functie de necesităţi.

Criterii de clasificare:

Natura materiei prime:

• din ţesături

• din tricoturi

• din blănuri naturale şi artificiale

• din piele şi înlocuitori

Compoziţia fibroasă a materiei prime:

• din lână şi tip lână

• din bumbac şi tip bumbac

• din in şi tip in

• din mătase naturală sau artificială

• din fibre artificiale

• din fibre sintetice

Grosimea materialului:

• subţire

• medie

• groasă

Sezon:

• pentru vară

• pentru primăvară - toamnă

• pentru iarnă

Vârsta şi sexul purtătorului:

• pentru copii

• nou-născuţi

• de vârstă preşcolară

• de vârstă şcolară

• pentru adolescenţi şi adolescente

• pentru adulţi

• pentru femei

• pentru bărbaţi

Grupa de conformitate:

• grupa baby

• grupa mică

• grupa mijlocie

• grupa mare

• grupa A (adolescenţi)

• grupa B, C, D (femei, bărbaţi)

Punctul de sprijin pe corp:

• cu sprijin în talie

• cu sprijin pe umeri

Complexitate:

• de complexitate redusă

• de complexitate medie

• de complexitate ridicată

Destinaţie:

• lenjerie de corp

• îmbrăcăminte exterioară

• uzuală

• sport

• de protecţie

• cu destinaţie specială

• de ocazie

• de semnificaţie.