Cyberterorism

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Cyberterorism.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 28 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1. CONCEPTUL DE TERORISM 5
1.1.Consideraţii introductive 5
1.2. Clasificarea acţiunilor teroriste 8
1.3. Atacurile informatice, descriere şi manifestare 12
2.CYBERTERORISM-DELIMITĂRI CONCEPTUALE 14
2.1.Delimitări conceptuale 14
2.2 Infrastructurile critice 16
2.3. Organizaţiile teroriste în cyberspace 17
2.4. Securitatea în spaţiul cybernetic 20
2.5. Organizaţiile teroriste şi cyberterorismul 22
CONCLUZII 25
BIBLIOGRAFIE 27

Extras din document

INTRODUCERE

Evoluţia rapidă a tehnologiilor a determinat, de-a lungul istoriei, majoritatea schimbărilor importante ale strategiilor şi doctrinelor militare, a modului de organizare şi înzestrare a armatelor. Revoluţia informaţională a condus la apariţia unui nou tip de război în care nici dimensiunea forţelor şi nici mobilitatea acestora nu pot decide rezultatul. Acest fapt se datorează în primul rând noilor tehnologii informaţionale, modului de colectare, stocare, procesare, transmitere şi prezentare a informaţiilor, iar în al doilea rând modului în care organizaţiile sunt pregătite să folosească avantajul cantităţii uriaşe de informaţii disponiblie în sistemele informatice şi de comunicaţii.

În societatea informaţională modernă, informaţia - ca armă, ţintă şi resursă strategică stă la baza tuturor deciziilor. Revoluţia informaţională a modificat ordinea şi a erodat ierarhiile în cadrul unor instituţii cu tradiţii bine conturate. Rezultatul imediat al revoluţiei informaţionale a constat în difuzarea şi redistribuirea puterii, traversarea şi redesenarea geopolitice.

Adaptarea la acest nou mediu, în care fluxul de informaţii, în timp real, este în continuă creştere, presupune înţelegerea unor riscuri în zona managementului informaţional.

Schimbările în plan conceptual şi strategic produse de evoluţia tehnologiilor au condus la noi forme de luptă în cadrul confruntărilor asimetrice, cum ar fi terorismul cibernetic. După evenimentele din

11.09.2001 şi invazia Afganistanului de către forţele militare conduse de SUA, noua armă a organizaţiei teroriste AL-QAEDA a devenit Internetul, pe care l-a folosit, iniţial, ca mijloc de comunicare sigur şi protejat pentru propagandă, recrutare şi instructaj terorist. Odată cu recunoaşterea eficienţei utilizării Internetului şi recrutarea de specialişti în domeniul IT&C, ALQAEDA a devenit o prezenţă tot mai activă în spaţiul virtual, îmbinând războiul din teren cu Jihadul Electronic

China se foloseşte, în principal, de hacking pentru a colecta date din orice domeniu. Interesul Chinei pentru secrete din domeniul industrial şi guvernamental este condus de dorinţa de a deveni o putere economică globală.

Astfel, pentru a putea ajunge din urmă vestul, China are nevoie de “un masiv transfer de tehnologie”. În acest sens, unul dintre principalele obiective militare ale Chinei este dezvoltarea abilităţilor de susţinere a „information warfare”.

Directorul general al MI5 a trimis peste 300 de scrisori confidenţiale către şefii diferitelor instituţii financiare şi firme juridice pentru a-i avertiza că în luna mai 2007 se vor afla sub un „electronic espionage attack” din partea Chinei. Ca urmare, guvernul Marii Britanii a acuzat China de hacking asupra sistemelor informatice a unor mari companii.

Conform companiei IronPort, Marea Britanie a primit în această perioadă a anului peste 20 miliarde de mesaje spam, adică aproape 1/6 din volumul global de spam. În urma acestor atacuri, Marea Britanie a anunţat crearea unei unităţi naţionale de coordonare e-crime ce va fi alcătuită din peste 45 de echipe sub conducerea Poliţiei şi a National Hi-tech Crime Unit.

Mediul de securitate este caracterizat de amplificarea accelerată a procesului de globalizare şi integrare regională, de proliferarea acţiunilor de fragmentare statală şi de structurarea unei noi arhitecturi mondiale de securitate, precum şi de implicarea tot mai accentuată a actorilor nonstatali în actuala dinamică a relaţiilor internaţionale.

Tendinţele de globalizare se manifestă în economia mondială pe mai multe planuri: al intergrării sitemului internaţional de producţie, al integrării unor pieţe de mărfuri sau servicii, al convergenţelor politicilor economice naţionale. Globalizarea este considerată un proces simbiotic tot mai accentuat între economiile naţionale, experţii şi analiştii în domeniu au constatat faptul că ne îndreptăm spre un nou sistem economic mondial global, unde interdependenţa şi colaborarea economică dintre ţări reprezintă elementul esenţial. În cele din urmă asistăm la un proces de fragmentare şi, în acelaşi timp, de recompunere, de transformare a economiilor naţionale, în funcţie de constrângerile logistice funcţionale, guvernate direct de nivelul centrelor de putere internaţionale.

În prezent mai mult de 50 de companii din statele membre NATO şi ale Uniunii Europene lucrează într-un parteneriat pentru producţia de armament de înaltă tehnologie, ceea ce va asigura în viitor o calitate superioară tehnicii militare, fapt care poate avea un efect decisiv împotriva terorismului internaţional.

Transformarea economiilor statelor a dus la dezvoltarea economiei mondiale care a implicat cresterea circulaţiei de capital, dezvoltarea tehnologică, progresul democraţiei şi prosperitatea populatiei din unele zone ale lumii.

În noul context ameninţările transnaţionale, cum ar fi terorismul, migraţia şi traficul de droguri şi material strategic sau crima organizată, au profitat de anumite condiţii pentru a se propaga la scară mondială, în primul rând datorită deschiderii frontierelor, lupta împotriva acestor fenomene devenind o noua faţetă a globalizării.

Pe lângă efectele pozitive pe care le-a produs globalizarea atat la nivel regional cât şi global, a condus şi la apariţia unor efecte negative cum ar fi creşterea în intensitate a riscurilor ameninţărilor, pericolelor şi agresiunilor teroriste, acţiunile fiind iniţiate de grupuri şi reţele internaţionale dificil de controlat şi de contracarat.

Fenomenul terorist internaţional constituie una din principalele ameninţări la adresa societăţii umane şi a siguranţei naţionale a statelor lumii, continuând să prezinte un pericol pentru securitatea comunităţii internaţionale, atât pentru structura şi coeziunea socială, cât şi pentru securitatea indivizilor şi a statelor.

În continuare voi aborda fenomenul terorist internaţional cu formele sale de manifestare în perioada contemporană precum şi terorismul cu arme de distrugere în masă.

Este dificil a caracteriza tipul de om care produce incidente cibernetice. Un intrus poate fi un adolescent ce este curios in ceea ce poate sa facă cu internetul, un student care creează un nou instrument software, o persoană ce urmăreşte câştigul, sau un spion plătit ce caută informaţii pentru a obţine avantaje economice pentru o corporaţie sau o altă ţară. Un incident poate fi de asemenea cauzat de un fost angajat nemulţumit sau de către un consultant ce a obţinut informaţii despre reţa pe timpul cât a lucrat în acea companie. Un intrus poate căuta distracţie, competiţie intelectuală, un simţ al puterii, atenţie politică, câştig financiar sau are obiective teroriste.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cyberterorism.doc

Bibliografie

Viziunea strategică -2010. Armata României.
Strategia de securitate naţională a României, 2006.
Army Regulation 190-52: Countering Terrorism and Other Major Disruptions on Military Installations.
FM 3-06, Urban Operations, 1 Iunie 2003.
Convention européenne pour la répression du terrorisme, Strasbourg, 27.01.1977.
UN Nordic, Tactical Manual, vol.2, 2nd edition 1996, Revised, NORDSAMFN.
Joint Publication 3-0. Joint Operations, U.S. Department of Defense; Washington, D.C., 17 Septembrie 2006, II-19 and II-20.
U.S. Army Training and Doctrine Command, TRADOC G2, TRADOC Intelligence Support Activity(TRISA) White Paper, The Contemporary Operational Environment, Iulie 2007.
International Eciclopedia of Terrorism, 1997, ”Chronology of Terrorist Events.
Encyclopedia of World Terror, 1997 ed., s.v. “Bombing.”
Department of State, Office for Counterterrorism, Patterns of Global Terrorism 2003 (Washington,D.C., April 2004, revised 22 June 2004).
Department of Justice, Federal Bureau of Investigation, Counterterrorism Threat Assessment and Warning Unit.
Counterterrorism Division, Terrorism in the United States 1999, Report 0308, (Washington,D.C., n.d.).

Alte informatii

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE Carol I DEPARTAMENTUL OPERAŢII ÎNTRUNITE, STUDII STRATEGICE ŞI DE SECURITATE Masterat - Securitate și Apărare Națională