Determinarea rugozității cu ajutorul senzorilor fotoelectrici

1.Studiul literaturii de specialitate

Ansamblul neregularităților ce formează relieful suprafeței reale și care sunt definite convențional în limitele unei secțiuni fără abateri de formă, reprezintă rugozitatea suprafeței. Rugozitatea se stabilește corespunzător condițiilor de întrebuințare, în funcție de: viteza de prelucrare, mărimea suprafeței de contact, mărimea și caracterul solicitărilor, precizia dimensiunilor și a formei geometrice.

Rugozitatea reprezintă măsurarea la o scală mică, a variațiilor în înălțime a unei suprafețe fizice (conform metrologiei suprafețelor). Această măsurare este opusă variațiilor la o scală mare care fac parte din geometria suprafeței sau denivelărilor nedorite. Rugozitatea poate fi o suprafață nedorită deoarece cauzează fricțiune și uzură, dar poate fi și benefică, deoarece permite prinderea lubrifianților și preîntâmpină sudarea acestora.Caracteristicile rugozității sunt, de obicei, măsurate fie de-a lungul axei piesei, fie în jurul axei acesteia. Acest lucru depinde de modul în care piesa a fost prelucrată și de modul în care a fost proiectată pentru a fi utilizată.

Măsurarea de-a lungul axei liniare este folosită pentru a determina calitățile de retenție a uleiului pe suprafețele de așezare. Pe unele componente, cum ar fi scaunele injectoarelor sau ghidul supapei, este necesar să se măsoare de-a lungul circumferinței pentru a detecta zgârieturi longitudinale, care pot împiedica o etanșare corespunzătoare.

Cuvinte cheie: Rugozitate, senzori fotoelectrici , laser, parametri de rugozitate, fibre optice, detectori.( ’’Laserii cu Heliu Neon si aplicatiile lor’’-Virgil Vasiliu,Editura Științifică și Enciclopedică,București,1987)

2. TIPURI DE APARATE ȘI ECHIPAMENTE ASEMĂNĂTOARE

Reciprocitatea relației laser interferometrie este evidențiată de anii de existență a laserilor,ca determinant pentru dezvoltarea vertiginoasă a celor două domenii.Astfel, avem in vedere următoarele tipuri de aparate și echipamente:

2.1 Interferometrul cu prismă de polarizare

Acest tip de interferometru folosește numai suprafețe optice plane,de dimensiuni mici ,precizia de măsurare fiind mai bună decat 1 µm..

2.2 Interferometru cu incidență oblică

Aceste interferometre oferă unghi de incidență mare,reflexia luminii de către suprafață fiind mai mare,iar fasciculele de diametre rezonabile pot examina suprafețe relativ mari.

2.3Echipamente de ghidare prin două fascicule,Metrolas

Precizia ce se obține în ghidarea cu acest aparat este foarte bună prin faptul că avem două puncte fixe pe scut și este ca și cum ghidăm scutul nu prin măsurarea unui punct, ci a unei linii.În acest mod este înlăturată orice fugă,dar și orice răsucire a acestuia în jurul axului propiu.

Totodată mai există și echipamente cu laser HE-Ne ce indică o linie de referință, echipamente cu laser He-Ne pentru orientare,ghidare,aliniere în condiții griyutoase,profilometru Kisselev,Microtest Sigma,profilograf Levin,Ammon (’’Contactul real al suprafetelor de frecare’’-Andrei Tudor, Editura Academiei Române,București,1990)