Elvetia, Rolul Turismului in Dezvoltarea Economica

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Elvetia, Rolul Turismului in Dezvoltarea Economica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Corneliu Iatu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Extras din document

ELVEŢIA – CARACTERIZARE GENERALĂ

În ultima sută de ani Elveția s-a dovedit a fi un exemplu aproape indestructibil de stabilitate politico-economica. Istoria acestei stabilități incepe cu peste 800 de ani în urmă, când primele trei cantoane au creat uniunea ce avea sa devina mai târziu ceea ce astăzi numim Confederatio Helvetica. Un rol important în dezvoltarea economică a acestei țări l-a avut statutul de neutralitate și neimplicarea într-un razboi internațional de aproape două sute de ani. Aceste două condiții au favorizat, alaturi de alti factori, atragerea de importante surse de capital străin, capital ce a fost fie investite în capacitățile industriale, fie au fost „adapostite” în conturile bancilor elvețiene. Unitațile bancare și-au caștigat un nume bun în mare parte datorită siguranței oferitată de stabilitatea politica din țară dar și de stabilitatea oferită de puterea francului elvețian, plus politica secretului bancar dusă de guvernul de la Berna.

Chiar dacă continentul european a fost „zguduit” în ultima sută de ani ne numeroase conflicte armate între state, cu două conflagrații mai însemnate (cele două Războaie Mondiale), Elveția a avut cel mai puțin de suferit din această cauză. Chiar mai mult, am putea afirma ca a avut de câștigat din urma lor, căci în momentele de conflict cei mai bogați oameni de pe continent (familii regale, industriași, mari proprietari) își depozitau averile anume în această țară, de multe ori adăpostinduse și ei de „intemperiile istoriei” în vre-unul din cantoane.

Chiar dacă vorbesc limbi diferite (germana, franceza, italiana si retroromana) elvețienii se înțeleg foarte bine între ei si se acceptă așa cum sunt, indiferent de religie sau etnie. Conflictele religioase au încetat aici în urma cu aproximativ 150 de ani. Lipsa discriminării religioase si etnice au facut ca aici sa se adăpostească dea lungul timpului numeroase „capete luminate”, care au contribuit prin prezența lor dar și prin trensferul de cunoștințe și inovații la creșterea bunăstării in Elveția.

Nume oficial: Schweizerische Eidgenossenschaft / Confederation Suisse / Confederazione Svizzera / Confederazium Svizzra (Confederaţia Elveţiană).

Forma prescurtată: Schweiz / Suisse / Svizzera / Svizzra (Elveţia).

Vecini:Germania, Austria, Liechtenstein, Italia, Franţa.

Suprafaţă: 41 288 km2.

Populaţia: 7 164 000 locuitori dintre care 19,6% străini; densitatea 153 locuitori pe km² natalitate 13,1‰ şi mortalitate 8,5‰.

Capitala: Berna (Bern, Berne), situată în partea centrală a Elveţiei, pe valea râului Aar, într-o zonă colinară a Mitteland-ului, la 570 m altitudine; 123 000 locuitori. Constituţia din 1848 proclamă oficial Berna - capitală a statului elveţian. În prezent este unul din nodurile principale de transport al ţării.

Limbi naționale: germana – elveţiană: 63,7%; franceza - 19,2% ; italiana - 7,6% ; retroromana - 0,6%;

Diviziuni administrative:

Elveţia este un stat confederal format din 23 de cantoane, dintre care 3 sunt divizate la rândul lor în semicantoane. Fiecare dintre acestea poate fi comparat cu un stat mic, independent, având propriul său guvern, parlament, legi şi tribunale. Cantoanele sunt alcătuite din circa 3 000 de municipii care sunt în mare măsura autonome. În ansamblu, la aceste cantoane se face referire sub numele de Confederaţia Elveţiană (Confederation Helvetica).

Sărbătoarea naţională: 1 august - aniversarea creării Confederaţiei Elveţiene – 1291.

Aeroporturi principale: Zurich, Geneva, Berna, Basel.

POLITICA NAŢIONALĂ PRIVIND TURISMUL ÎN ELVEŢIA

Vocaţia turistică a Elveţiei este îndelungată, această ţară bucurându- se de o situaţie geografică de excepţie, precum şi de resurse turistice deosebite, atât naturale, cât şi antropice. Munţii Alpi rămân principalul produs de atracţie al Elveţiei, dar turismul urban şi cel de congrese au căpătat o importanţă considerabilă în ultimii ani. În Elveţia, turismul se află pe locul al treilea, între primele sectoare exportatoare ale economiei şi are o influenţă importantă asupra creşterii economice şi asupra creării de locuri de muncă.

Astfel, în anul 2000, încasările totale din turism reprezentau peste 7-10% din PIB, iar încasările din turismul internaţional au fost de 7 mlrd. de dolari SUA, adică aproximativ 10% din totalul exporturilor. Elveţia este totodată una dintre ţările în care cheltuielile legate de turism în străinătate sunt dintre cele mai ridicate.

După anul 1998, a fost realizată creşterea după o perioadă de recesiune pe care a cunoscut-o economia elveţiană. Turismul elveţian a suferit din cauza intensificării concurenţei, a apariţiei de noi destinaţii, de condiţii generale puţin favorabile ale economiei, precum şi datorită incapacităţii sectorului de a se adapta noilor condiţii de pe piaţa turismului mondial. În acest context, Comitetul pentru Turism al O.C.D.E. a examinat poli¬tica, programele şi mijloacele de acţiune ale turismului elveţian.

Fisiere in arhiva (1):

  • Elvetia, Rolul Turismului in Dezvoltarea Economica.doc

Alte informatii

Prezentat la Centrul de Studii Europene