Importanța Implementării unui Sistem de Trasabilitate la Nivel Național

Trasabilitatea este un instrument cu ajutorul căruia la nivel naţional pot fi implementate o serie de obiective de control privind producţia provenita de la o anumită specie , dar şi un sistem prin care pot fi atent monitorizate bolile ce pot produce pagube economice ridicate, având astfel posibilitatea de a izola eventualul focar de infecţie într-un timp relativ scurt

Înainte de elaborarea unui sitem de trasabilitate , este nevoie să se identifice difereritele caracteristici care trebuie urmărite pas cu pas în funcţie de etapele necesare fiecărui produs alimentar care pe ansamblu poate afecta întregul lanţ de produse alimentare cu care acesta se intersectează. De asemenea interacţiunile dintre diferitele sectoare trebuie explicit definite în obiectivele şi nevoile unui sistem de trasabilitate , cadrul juridic fiind de asemenea indispensabil.

În ţara noastră, odată cu aderarea la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007) confor legislaţiei în vigoare , proprietarii de animale sunt obligaţi să îşi înregistreze animalele în registru naţional şi identificarea individuala a fiecărui animal din specia bovină, porcină, ovină şi caprină. Astfel, comercializarea animalelor ce fac parte din aceste specii fiind interzisă , dacă animalul nu este însoţit de un certificat sanitar veterinar.

Trasabilitatea de altfel nu poate fi considerată un scop, ci mai degrabă un instrument sau concept care , în anumite circumstanţe poate fi utilizat pentru a aduna informaţii sau pentru a verifica exactitatea unor informaţii existente, pentru a reuşi ca prin aceste informaţii să eliminăm orice risc adus sănătăţii publice (siguranţei alimentare) legat de eventuala stare de sănătate nefavorabilă a animalelor ce prin produsele obţinute de la acestea intră în lanţul de producţie. De aceea obiectivele unui sistem de trasabilitate trebuie să fi clar definite , iar domeniul lor de aplicare trebuie să fie cât mai cuprinzător datorită numărului foarte mare de specii de animale şi a numărului mare de produse alimentare obţinute de la acestea în urma proceselor de fabricaţie.

Trasabilitatea ne poate de asemene ajuta să urmărim daca este cazul , provenienţa unui lot de carne neadegvat consumului, sau chiar şi provenienţa unui hamburger în caz de necessitate.

Abordarea trasabilităţii trebuie să fie o abordare integrată; ideea este că nu avem nevoi de trasabilitate doar pentru a urmări un produs de la fermă până la consummator, ci pentru a acoperii toate procesele legate de lanţul de producţie al alimentului , pentru a avea posibilitatea ca în cazul unor boli să urmărim dacă infestarea produsului respective a avut lor în timpul proceselor de producţie sau în timpul cresterii animalului de la care provine material primă.

Colectarea datelor necesare unui sistem da trasabilitate trebuie să fie liniară, neîntreruptă în cadrul Uniunii Europene prevederile legale privind înregistrarea şi identificarea animalelor vi are la bază Directiva 64/432/CEE din anul 1964 prin care se specifica necesitatea creeri unei baze de date electronice cu animalele înregistrate. Normele comunitare pentru controlul clasice pestei porcine şi febră aftoasă au fost stabilite în 1980 şi în 1985 (80/217/CEE Directiva Consiliului) respectiv

(Directiva 85/511/CEE a Consiliului aceste norme include şi dispoziţii pentru monitorizarea mişcărilor de animale care sunt necesare pentru a preveni orice răspândire a bolilor în cazul apariţiei unui focar. Aceste directive au fost în mod substantial modificate de-a lungul anilor pentru a ţine cont de evoluţiile anumitor boli ce pot cauza epidemii,( Directiva 2001/89/CE a Consiliului privind pesta porcină clasică şi 2003 Directiva 2003/85/CE a Consiliului şi febra aftoasă.)

În 1990, în vederea realizării pieţei interne, Consiliul European a adoptat Directiva 90/425/CEE prin care a stabilit normele privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile în cadrul schimburilor intracomunitare ale anumitor specii de animale vii, obligând proprietari şi comercianţii să înregistreze animalele comercializate astfel în cât să se poată depista provenienţa si destinaţia acestora.