Indecsi de masurare a productivitatii si impactului produs de lucrari stiintifice

Imagine preview
(7/10)

Acest proiect trateaza Indecsi de masurare a productivitatii si impactului produs de lucrari stiintifice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

Introducere 3
1. Indexul Copernicus 4
1.1. Notiuni generale 4
1.2. Metoda de calcul a ICV 5
1.3. Relevanta ICI 6
2. ISI 7
2.1. Notiuni generale 7
2.2. Certificarea ISI 9
2.3. Factorul de impact pentru jurnalele luate in studiu 10
3. Google Scolar 11
4. Indexul Hirsh 12
4.1. Notiuni generale 12
4.2. Avantaje si dezavantaje 13
Concluzii 15
Bibliografie 16

Extras din document

Introducere

Incepand din secolul XIX, lumea stiintifica a luat avant din ce in ce mai mult, odata cu revolutia economica si decoperirea unor instrumente noi in cercetare. Astfel, in comnpetitia global a cercetarii stiintifice a aparut necesitatea cuantificarii calitatii cercetatorilor, dar si a institutiilor de unde provin.

La inceputul secolului trecut una din situatiile ce au creat polemici a fost aceea in care doi dau mai multi cercetatori provenind din centre diferite, si-au atribuit aceleasi rezultate stiintifice, fiind greu de dovedit care a avut intaietate. Este si cazul lui Nicolae Paulescu (1869-1931), romanul care a decoperit pentru prima data insulina, utilizata in tratarea diabetului. Descoperirea sa a salvat milioane de vieti. Enciclopediile ii prezinta insa, la acest capitol, pe doi „eroi canadieni” Frederick Banting si Charles Best care, in 1922, aveau sa primeasca Premiul Nobel, in dauna lui Paulescu. Cei 30 de ani de munca si staruinta in laborator ai profesorului au fost furati de cei doi tineri canadieni, care luasera cunostinta de munca romanului din publicatiile vremii. In baza articolelor acestuia, ei au reusit sa izolelze insulina si sa o foloseasca in tratarea unui pacient. Cu 8 luni inainte, Paulescu publicase in revista de specialitate belgiana rezultatele cercetarilor sale sub titlul „Recherches sur le rôle du pancréas dans l’assimilation nutritive”. Doar ca n-o numise insulina, ci pancreina. Insa, in 1916, pe cand se afla in stadiul final al cercetarii, trupele germane ocupasera Bucurestiul si a trebuit sa-si amane anuntarea rezultatelor definitive.

Pe de alta parte, alocarea resurselor financiare, dar şi carierele oamenilor de ştiinţă, au ajuns să depindă de valoarea lucrărilor elaborate de aceştia, de recunoaşterea calităţii acestor publicaţii apărute în literatura ştiinţifică internaţională. Au fost făcute numeroase eforturi pentru a face astfel de evaluări cât mai obiective posibil. S-a trecut astfel de la evaluarea cantitativa, pe baza numarului de lucrari publicate, la una calitativa, capabila sa masoare productivitatea si impactul.

Avand in vedere cele mentionate anterior, introducerea unor indecsi de masurare cat mai obiectivi a putut rezolva cele doua probleme: recunoasterea valorii, precum si controlul asupra citarilor.

In acest sens s-a dezvoltat o noua stiinta: scientometria. Scientometria este un domeniu al ştiinţei care se ocupă cu cercetarea mecanismelor de lucru ale cercetării fundamentale, folosindu-se de metode cantitative, în principal ale statisticii matematice, astfel că„evaluarea scientometrică este în fond un subcapitol al ştiinţei scientometriei”(Brown, 2002). Evaluarea performanţei cercetării ştiinţifice este cea ai importantă aplicaţie a scientometriei în prezent. Creşterea interesului de a utiliza tehnicile de scientometrie pentru a măsura rezultatele eficienţei şi productivităţii cercetării a generat noi tehnologii de evaluare a activităţii ştiinţifice.

Din acest motiv, consider ca este foarte important pentru un cercetator sa cunoasca principalele instrumente de evaluare a productivitatii si impactului, precum si relevanta acestora. Scopul acestui material este de a prezenta in linii mari principiul pe care se bazeaza principalii indecsi de masurare, precum si modul de utilizare a acestora.

1. Indexul Copernicus

1.1. Notiuni generale

Indexul Copernicus International este o platforma internationala dezvoltata de polonezi, specializata in promovarea descoperirilor stiintifice, precum si pentru a promova colaborarea nationala si international dintre cercetatori, cei care publica jurnalele stiintifice si entitatile stiintifice. ICI cuprinde mai multe ramuri: ICI Scientist, ICI Science Evaluation, ICI Journals Master List si ICI Publishers Panel.

Datorita ICI Scientists, oameni de stiinta din intreaga lume si ramuri diferite ale stiintei au oportunitatea de a-si prezenta portofoliul, incluzand publicarea de lucrari stiintifice. Utilizatorii platformei ICI Scientists, nu doar isi impartasesc cunostintele ointregii lumi, ci si stabilesc relatii cu oamenii de stiinta din domenii apropiate. In prezent platforma are inscrisi in jur de 300.000 de profile de oameni de stiinta, devenind un portal destul de cautat. ICI Scientists a fost creat pentru domeniile: stiinta, tehnologie si medicina. Informatiile folosite sunt furnizate de cercetatorii membri ai societatii ICI, pentru a genera profile stiintifice si pentru a realiza o evaluare obiectiva a muncii lor stiintifice, evaluare bazata pe algoritmi multiparametrici specifici. Exista o lista generata automat pentru fiecare cercetator, care insumeaza informatii despre potentialii colaboratori din domeniu, publicatiile din anumite domenii, informatii despre eventualele granturi din domeniul reswpectiv, intalnirile si conferintele stiintifice din acea arie de interes. In plus, se pot oferi informatii cu privire la echipamentele necesare pentru un anumit domeniu.

ICI Science Evaluation este destinat entitatilor stiintifice, institutiilor de cercetare, universitatilor si altor entitati ce conduc cercetari, pentru a manageria cercetarea stiintifica si a dezvolta munca de cercetare stiintifica. De asemenea permite raportarea si monitorizarea progresului si a dezvoltarii carierei cercetatorilor. Sistemul permite arhivarea si analiza multi-dimensionala a rezultatelor cercetatorilor din institutii. De asemenea, platform pune la dispozitie accesul la baze de date externe si instrumente suplimentare pentru cooperarea international.

In baza de date a jurnalelor stiintifice - ICI Journals Master List – sunt cca 6 300 reviste din toata lumea, mai mult de 2000 fiind din Polonia Jurnalele inregistrate aici sunt evaluate dupa mai multi parametric, in vederea asigurarii calitatii lor. Din acest motiv baza de date face parte din lista bazelor de date folosite pentru indexare.

ICI Publishers Panel – este dedicat publicarii jurnalelor stiintifice, atat in format electronic, cat si in format fizic.

Dintre acestea, un rol important in analizarea productivitatii si a impactului il are ICI Science Evaluation. Sistemul pe care se bazeaza este unul:

a. Integrat, deoarece permite controlul asupra tuturor stadiilor unui process stiintific

b. Obiectiv, fiind bazat pe algoritmi matematici

c. Universal, pentru ca permite ajustarea scalei procesului de evaluare, de la nivel de departamente, institutie, tara, regiune, sau international. Este folosit de cercetatori, institutii si industrie.

d. Dinamic, literatura, data, rapoartele sunt generate si livrate in timp real. Informatiile sunt mereu updatate.

e. Flexibil, deoarece poti ajusta sistemul si rapoartele statistice in functie de specificul si cerintele diferitelor institutii sau organizatii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Indecsi de masurare a productivitatii si impactului produs de lucrari stiintifice.docx

Bibliografie

1. J. E. HIRSCH, An index to quantify an individual’s scientific research output. a.Proceedings of the National Academy of Sciences –USA, 102(46), 16569 (2005); b.http://arXiv.org/abs/physics/0508025/ v5/29
2. P. T. FRANGOPOL, Indexul Hirsch – un nou indicator scientometric pentru evaluarea rezultatelor unui cercetător ştiinţific (The Hirsch-Index - a new scientometric indicator for the evaluation of a scientist) REVISTA DE POLITICA ŞTIINTEI ŞI SCIENTOMETRIE – SERIE NOUĂ Vol. , No. 1, Martie 2012, p. 75 – 78
3. EGGHE, L. R. (in press). An h-index weighted by citation impact. Information Processing & Management , in press.
4. A. REPANOVICI, Strategii de marketing pentru promovarea şi vizibilitatea producţiei ştiinţifice a universităţii prin depozite digitale, Rezumatul tezei de doctorat, Universitatea Transilvania Din Braşov, Facultatea De Ştiinţe Economice, 2009
5. C. VIDULESCU, Scurt ghid de indexare a oricărei reviste ştiinţifice laThomson ISI, JCMM Ad Astra 5 (1), 2006 www.ad-astra.ro/journal
6. *** Buletinul Departamentului Calitatii si competititvitatii, Universitatea Babes Bolyai, Cluj, Nr 1, Feb. 2008
7. *** https://scholar.google.ro (16.06.2016)
8. *** http://www.rrp.infim.ro/(16.06.2016)
9. *** http://www.nipne.ro/rjp/(16.06.2016)
10. *** http://www.medultrason.ro/(16.06.2016)
11. *** http://www.jgld.ro/wp/guidelines/guidelines-for-authors/(16.06.2016)
12. *** http://www.revistafarmacia.ro/(16.06.2016)
13. *** http://omicron.ch.tuiasi.ro/EEMJ/(16.06.2016)
14. ***http://uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/CENAPOSS/rev_rom_isi_14%20iun_2016_factori.pdf(16.06.2016)
15. *** http://uefiscdi.gov.ro/articole/65/reviste-indexatecotate-isi.html(16.06.2016)
16. *** http://www.ijsr.net/(16.06.2016)

Alte informatii

Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa Facultatea de Bioinginerie Medicală Master: Biotehnologii Medicale și Biomateriale Avansate