LCA pentru hârtia copiativă și hârtia grafică

1. Generalitati

Hârtia este un material plan şi subţire, având ca element esenţial suprafaţa sa pe care se poate scrie, ale cărei dimensiuni sunt mult mai mari decât grosimea sa.

Hârtia este obţinută din fibre de celuloza amestecate, care se menţin împreuna fără un alt liant cu excepţia legăturilor de hidrogen şi a împletirii fibrelor.

Deşi cele mai căutate materiale celulozice pentru fabricarea hârtiei sunt pulpa lemnoasă a unor specii de arbori de esenţă moale, în special cea a coniferelor, datorită existenţei fibrelor de celuloză în structura multor plante, de la ierburi până la arbori, se pot folosi şi multe alte fibre, aşa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cânepa sau orez.

În jurul anului 200 î.Hr. hârtia era folosită deja în China, pe atunci confecţionată din cârpe de mătase. Demnitarul chinez Tsai Lun (48-118) a inventat hârtia în varianta ei mai modernă, materialele de bază fiind cânepa, ţesătura şi bumbacul amestecate cu apă, transformată în pastă şi întinsă pe o foaie. Un document indică precis că hârtia, a fost descoperită în anul 98, însă procedeul de fabricare a fost ţinut secret până secolul al VIII-lea, când Samarkandul era un centru însemnat de producere a hârtiei. Hârtia a ajuns în Bagdad în 793, în Siria şi Egipt în cca. 900 şi în Africa de Nord puţin după aceea. În Europa hârtia a ajuns târziu, abia prin anii 1100 iar prima fabrică de hârtie din Europa este deschisă în 1150 la Jativa, Valencia, Spania. Mai târziu au apărut fabrici şi în Franţa, Germania, Anglia iar în România primele fabrici s-au construit în 1539 la Sibiu şi în 1546 la Braşov, iar primul act oficial scris pe hârtie este dat de Mircea cel Bătrân Mănăstirii Tismana în anul 1406.

Primele generaţii de maşini produceau doar doar 6 m/minut, faţă de utilajele moderne din prezent, care produc până la 2.000 m/minut.

Pe parcursul tuturor acestor evenimente, hârtia şi-a păstrat însă menirea ei iniţială, ea fiind asociată permanent cu scrierea şi imprimeria, prin urmare cu transmiterea culturii. Dovada în acest sens stă faptul ca, în prezent, mai mult de jumatate din producţia de hârtie este folosită pentru tipărirea de ziare, cărţi, reviste etc. şi, totodată, pentru scriere.

Consumul de hârtie în secolul al XVII-lea era de numai 1-3 kg/cap de locuitor, faţă de cel prezent, care se situează, în medie, între 180-220 kg/cap de locuitor, în ţările dezvoltate.

2. Ciclul de viaţă al hârtiei copiative şi hârtiei grafice

2.1. Materia prima necesară fabricării hârtiei copiative si hârtiei grafice

Materia prima pentru fabricarea hârtiei o poate constitui:

- hârtia reciclată

- fibrele de lemn

- produsele chimice

În Germania în anul 2001 a fost predată 75% din hărtia veche şi prelucrată 62%. Cu aceste rezultate Germania este „campion mondial“. Dar cererea de produse din hârtie reciclată, de ex. pentru rechizite şcolare şi hârtie copiatoare este în regres. Din cele 200 mil. de caiete şcolare cumpărate anual, doar 5-10 % erau din hârtie veche, în comparaţie cu 1990 când erau 70 %. Ponderea de piaţă a hârtiei pentru copiatoare reciclată a scăzut de la 15 % în 1998 la cca. 12 % în prezent (Sursa: Greenpeace Magazin 3/01).