Cuprins
- CAPITOLUL 1. Dinamica și caracteristicile industriei textile 3
- actuale la nivel mondial 3
- CAPITOLUL 2. Particularități ale industriei textile în etapa actuală în România 5
- 3.1 Alegerea produsului / gamei de produse 7
- 3.2 Stabilirea strategiei firmei pe termen lung, mediu, scurt 7
- 3.3 Stabilirea crezului /a codului etic al firmei 7
- 3.4 Precizarea competeței distinctive a firmei 8
- CAPITOLUL 4. Analiza critică a situației existente într-o firmă reală 9
- 4.1 Prezentarea generală a firmei 9
- 4.2 Analiza SWOT 11
- 4.3 Prezentarea gamei de produse realizate de către firmă și selectarea produsului ce va fi analizat 11
- 4.4 Analiza produsului din punct de vedere al studiului muncii 15
- 4.4.1 Analiza generală a procesului de producție 15
- 4.4.2 Analiza detaliată a procesului de producție 17
- 4.5 Analiza activității firmei din punct de vedere al metodelor de muncă 18
- 4.5.1 Graficul mișcărilor executantului 18
- 4.5.2 Graficul activității om-mașină 19
- 4.6 Analiza consumului de timp ( fotografierea, balanța timpului de muncă ) 20
- 4.7 Amplasarea utilajelor pe linia tehnologica. Determinarea fluxului fizic de repere 21
- 4.8 Caracterizarea psiho-ergonomică a locului de muncă 22
- 4.9. Productivitatea muncii. Soluții pentru creșterea productivității muncii 22
- CAPITOLUL 5. Selectarea soluțiilor ce pot fi aplicate în firma nou creată 23
- CAPITOLUL 6. Concluzii 25
- BIBLIOGRAFIE 26
Extras din proiect
CAPITOLUL 1. Dinamica și caracteristicile industriei textile
actuale la nivel mondial
Piața europeană este cea mai mare piață unică din lume, o piață mai mare decat cea a SUA și a Japoniei la un loc. Uniunea Europeana este cel mai mare exportator de produse din lume (1/5 din volumul mondial), cel mai important exportator de servicii din lume (24% din totalul mondial) și principala piață de export pentru 130 de țări de pe glob.
De asemenea, Uniunea Europeană înseamnă pentru firmele românești sursa principală de transfer de tehnologie, know-how, acces la fonduri structurale și de coeziune pentru educație și training, dezvoltare regională uniformă, politici de infrastructură și de mediu.
Industria textilelor şi a confecţiilor (sau T&C) este o industrie diversă şi eterogenă, care acoperă un număr important de activităţi, de la transformarea fibrelor în fire şi ţesături la realizarea unei mari varietăţi de produse, ca fire sintetice de tehnologie înaltă, lână, lenjerie de pat, filtre industriale, geotextile, îmbrăcăminte.
Acest sector reprezintà o parte importantă a industriei manufacturiere europene si joacă un rol esenţial în economia şi bunăstarea socială în numeroase regiuni ale UE-27. Conform celor mai recente date structurale disponibile, în anul 2010 existau 220.000 de companii, cu 2,5 milioane de angajaţi, şi cu o cifră de afaceri de 190 miliarde de euro. Sectorul textilelor şi confecţiilor reprezintă 3% din totalul valorii adăugate a industriei manufacturiere din Europa.
În contextul competitivităţii globale, o atenţie specială este acordată riscurilor şi oportunităţilor aferente industriei T&C într-o Uniune Europeană extinsă. Integrarea firmelor de T&C din noile state membre este în curs de desfăşurare, determinând anumite adaptări structurale ulterioare, în special datorită faptului că unul dintre principalele avantaje comparative din noile state membre - costurile reduse ale forţei de muncă - va scădea în timp.
Industria de T&C este o industrie mondială, producătorii europeni fiind dependenţi într-o mare măsură de disponibilitatea materiilor prime şi a pieţelor de export. Cu toate că, în general, cota de piaţă a UE pe piaţa mondială tinde să scadă odată cu dezvoltarea industriei T&C şi în alte regiuni ale lumii, cum ar fi Asia şi America, industria europeană rămâne cel mai mare furnizor de pe piaţa internaţională a bunurilor de larg consum de clasa superioară.
Sectorul confecțiilor este o industrie diversificată, care acoperă o gamă largă de materiale (textile, piele, blană) şi diferite sortimente de produse - de la îmbrăcăminte pentru bărbaţi, femei şi copii, la produse specializate, cum ar fi îmbrăcămintea pentru sport și cea de de protecţie. Această diversitate de produse finite corespunde unor multitudine de procese industriale, întreprinderi şi structuri de piaţă.
Acţiunea UE are drept scop promovarea inovaţiei, a competitivităţii şi a concurenţei dintre întreprinderile implicate în sector, combaterea fraudei şi a contrafacerii, precum şi protejarea sănătăţii consumatorilor şi a mediului.
În 2010, sectorul îmbrăcămintei a numărat 26 600 de întreprinderi, generând o cifră de afaceri de 56,2 de miliarde de euro şi 9,9 miliarde de euro de valoare adăugată (6,5% din totalul întreprinderilor manufacturiere din Uniunea Europeană), şi oferind locuri de muncă unui număr de 328 000 de persoane.
Bibliografie
1. Istrate, C. – Managementul Producției Textile, note de curs
2. Nicolaiov, P., Loghin, C. - Managementul tehnologic in fabricatia confectiilor textile, Editura „Performantica”, Iaşi, 2003
3. A.J. Chuter - Introduction to clothing production management, 2nd Edition, Blackwell Science, London, 1996
Preview document
Conținut arhivă zip
- Managementul Productiei Textile.doc