Masuratori Electronice de Distanta

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Masuratori Electronice de Distanta.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

Memoriu tehnic justificativ
Cap. 1. Calcule preliminare
1.1 Elemente generale
1.2 Prezentarea datelor de bază
1.3 Calculul coordonatelor provizorii ale punctelor noi
1.4 Calculul distanţelor si orientărilor provizorii ȋn reţea
1.5 Calculul ponderilor măsurătorilor
Cap. 2. Calcule de compensare prin metoda observaţiilor indirect
2.1 Calculul coeficienţilor şi al termenilor liberi ai ecuaţiilor iniţiale de corecţii
2.2 Formarea matricii ecuaţiilor iniţiale de corecţii
2.3 Calculul coeficienţilor ecuaţiilor transformate echivalente
2.4 Calculul coeficienţilor ecuaţiilor normale
2.5 Rezolvarea sistemului de ecuaţii normale şi determinarea corecţiilor coordonatelor
Cap. 3. Realizarea calculelor definitive
3.1 Calculul coordonatelor compensate ale punctelor noi
3.2 Calculul distanţelor compensate pe bază corecţiilor
3.3 Calculul distanţelor cu coordinate compensate
3.4 Verificarea finală a calculului de compensare
Cap. 4. Estimarea preciziei de determinăre
4.1 Calculul erorii medii pătratice a unitătii de pondere
4.2 Calculul erorii medii pătratice a unei distanţe măsurate
4.3 Calclul erorii de determinare a coordonatelor punctelor noi
Cap. 5. Elemente de organizare a lucrărilor
5.1 Antemăsurătoarea privind execuţia lucrărilor de teren şi de birou
5.2 Devizul estimativ al lucrărilor
Bibliografie

Extras din document

Memoriu tehnic justificativ

Cap. 1. Calcule preliminare

1.1 Elemente generale

În conformitate cu prevederile legale de introducere a cadastrului imobiliar edilitar, fiecare teritoriu trebuie măsurat pornind de la delimitarea teritorial-administrativă a municipiilor si orașelor, precum și deimitarea intravilanelor fiecarei localități.

Pentru aceasta, măsurătorile topografice se execută pornind de la o bază topo-geodezică de ridicare, realizată prin îndesirea rețelelor geodezice existente în teritoriu.

În țara noastră a fost realizată rețeaua geodezică de stat de ordinul I, II, III și IV , în Sistemul de Proiecție Stereografic 1970, cu centrul de proiecție la Nord de Făgărași, având coordonatele geodezice 46° latitudine Nordică și 25° longitudine Estică.

Rețelele geodezice de pe teritoriul țării noastre constituie baza de sprijin pentru toate lucrarile topografice, fotogrammetrice, cartografice sau cadastrale necesare economiei naționale și de apărare a țării. Acestea sunt realizate conform instrucțiunilor elaborate și impuse de către Direcția Topografică Militară (triangulație, 1962, si respectiv nivelment, 1965) și a instrucțiunilor IGFCOT 1979 pentru rețeaua de nivelment geometric.

Prezentul proiect se referă la lucrările de dezvoltare a rețelei de trilaterație cu accent asupra calculelor de compensare a unui grup de puncte format din 4 puncte noi si 7 puncte vechi.

1.2 Prezentarea datelor de bază

În urma culegerii informaţiilor de pe teren şi a măsurătorilor efectuate în reţea s-au obţinut următoarele date:

• Schiţa reţelei de trilateraţie geodezică (fig. 1.1 )

• Coordonatele rectangulare plane Stereo-70 ale punctelor vechi ale reţelei (tabel 1.1)

• Distanţele medii reduse la planul proiecţiei cartografice Stereo-70. (tabel 1.2)

1.3 Calculul coordonatelor provizorii ale punctelor noi

Deoarece în rețeaua de trilaterație elementele cunoscute inițial sunt coordonatele punctelor vechi și laturile măsurate, coordonatele provizorii ale punctelor noi notate cu și vor fi calculate în funcție de aceste elemente.

În general poziția unui punct nou P, de coordonate și , este determinată univoc dacă se dispune de un set de 3 distanțe măsurate între acest punct si 3 puncte de coordonate cunoscute.

Doar 2 puncte cunoscute sunt necesare pentru determinarea coordonatelor punctului nou, iar al treilea punct cunoscut permite verificarea determinării.

Presupunem punctele cunoscute : 1 ( , ), 2( , ),) și 3( , ), punctul nou P ( , ) și distanțele reduse la planul de proiecție : D1-P, D2-P, D3-P.

Fig. 3.1 Calculul coordonatelor provizorii ale punctului nou

prin intersecţia a douǎ distanţe

În continuare coordonatele punctului nou P, se vor determina prin metoda intersecției înainte, a procedeului unghiurilor prin metoda radierilor sau prin intersecție de distanțe ce se exprimă în continuare :

• Calculul coordonatelor punctului nou prin intersecție unghiulară înainte

• Calculul coordonatelor punctului nou prin metoda radierilor

Coordonatele punctului nou se pot calcula prin radiere din punctele 1 si 2 alegând orientările fie fie .

• Calculul coordonatelor punctului nou prin intersecția a trei distanțe

Punctul nou se poate determina prin folosirea excesiva a distanțelor. În principiu un punct este determinat univoc, prin măsurarea distanțelor de la acesta la 3 puncte cunoscute.

Fisiere in arhiva (1):

  • Masuratori Electronice de Distanta.doc

Alte informatii

Universitatea Tehnică “Ghe. Asachi” Iași Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului Domeniul: Geodezie Specializarea: Măsurători terestre și cadastru