Mentenanța Sistemelor cu Panouri Fotovoltaice

Mentenanță productivă totală

Obiective:

• Prezentarea conceptului de Mentenanță productivă Totală (MPT);

• Evidențierea și dezvoltarea principiilor de baza ale MPT;

• Definirea obiectivelor specifice MPT;

• Reliefarea factorilor rezistivi și a celor promotori la introducerea MPT în firmele din industria românească;

• Elaborarea de recomandări privind managementul implementării MPT.

Mentenanță productivă totală (MPT) – istoric, definiție, principiu

Managementul ne pune la dispoziție o serie întreagă de concepte care, odată aplicate, au menirea de a modela atitudinea oamenilor spre o anumită stare de fapt. O revoluție în domeniul mentenanței este adusă de Mentenanța Productivă Totală (MPT).

Așa cum rezultă din literatura de specialitate, termenul se regăsește scris întotdeauna în limba engleză. În ciuda acestui fapt, originea lui este japoneză, ceea ce nu trebuie să surprindă pe nimeni, ținând cont de bogata contribuție a japonezilor la cultura managerial-universală. Nu trebuie însă confundată terminologia TPM – Mentenanța Productivă Totală cu cea denumită Third Party Maintenance – Mentenanță Efectuată de Terți, un alt concept de bază al managementului mentenanței industriale.

În literatura de specialitate din România, terminologia nu se regăsește în publicații centrale, ci numai sporatic, în articole publicate cu ocazia diverselor manifestări științifice, sau în reviste de specialitate, cu excepția cărții “Managementul activității de mentenanță”, elaborate de Ion Verzea, Marc Gabriel și Daniel Richet și apărută la editura POLIROM, în anul 1999. Din acest motiv, având la bază denumirea în limba engleză, în materialul documentar menționat, se consideră că echivalentul românesc al acestui concept este Mentenanța Productivă Totală – MPT.

Apariția MPT este legată de managementul japonez în domeniul mentenanței și în special de o instituție profesională numită “Japan Institute of Plant Maintenance” (JIPM) creată în 1969 de către “Japan Management Asociation”, un fel de consorțiu alcătuit din câteva mari firme, cu sprijinul specialiștilor din câteva renumite universități japoneze. Impactul asupra industriei japoneze se manifestă prin atribuirea unui premiu anual, denumit PM (Productive Maintenance), firmelor care au aplicat cu cele mai bune rezultate doctrinele Mentenanței Productive.

În anii ’70 are loc o explozie a conceptelor legate de calitate, aplicate cu strictețe de către managerii firmei Toyota. Un furnizor de piese de schimb pentru autoturisme Nippon Denso inițiază tehnica de participare a operatorilor de producție în activitățile de mentenanță, obținând, ca urmare, premiul PM. În acest moment se produce o transformare a metodelor americane de Mentenanță Productivă în Mentenanța Productivă Totală – MPT. Principalul promoter este Seiichi Nakajima, vice președinte al JIPM, de numele căruia se leagă dezvoltarea acestei teorii.

Fiind un concept de cea mai mare importanță pentru managementul mentenanței, Mentenanța Productivă Totală (MPT) a stat în atenția multor oameni de știință consacrați, de unde și marea varietate de interpretări. Pentru început, să o admitem ca definiție pe cea a lui Nakajima, care consideră că Mentenanța Productivă Totală (MPT) înseamnă:

• Obținerea unui randament global maxim pentru utilaje și instalații;

• Stabilirea unui sistem global de Mentenanță Productivă pe toată durata de viață a mijloacelor fixe;

• Implicarea competentă în mentenanță a tuturor compartimentelor de muncă, de la concepție la exploatare, precum și a managerilor acestora;

• Creșterea autonomiei de acțiune a angajaților, organizați în cercuri (similar cercurilor de calitate).

O altă definiție de bază a conceptului este cea considerată a fi dată de Yves Pimor:

 Mentenanța Productivă Totală (MPT) constă în a căuta motivele pentru care o uzină nu produce atât cât ar fi trebuit să producă nominal și în a remedia acest fapt.

Această abordare este mult prea sintetică și globală, deoarece nu se pot lega direct de mentenanța tuturor factorilor ce conduc la neatingerea utilizării capacității de producție în totalitate. Avantajul însă este cel de integrare a conceptului în contextul productiv al firmei.

În alte abordări, Mentenanță Productivă Totală (MPT) este legată de productivitate și nu se neglijează nici aspectele legate de protecția mediului.

Interesantă este accepțiunea prin care Mentenanța Productivă Totală (MPT) reprezintă aspectul software al calității, iar Total Quality Management – TQM pe cel hardware, formând împreună cu Just-in-Time (JIT) un triunghi, “triunghiul de aur al Calității Totale”.

Mentenanța Productivă Totală (MPT) ca element de protecție al contextului productiv al firmei, este susținut de cinci coloane și are la bază TQM. Soliditatea sistemului este asigurată de dimensionarea corectă a “coloanelor” de susținere, orice slăbiciune a uneia dintre ele putând compromite întregul ansamblu. Calitatea Totală stă la baza mentenanței, iar aceasta din urmă are drept protecție Mentenanța Productivă Totală (MPT).

Definiția considerată în literatura românească de specialitate, ca fiind cea mai actuală și mai completă în același timp, este preluată din literatura franceză și definește opt puncte fundamentale ale unui sistem de Mentenanță Productivă Totală (MPT):

- Eliminarea sistematică a pierderilor;

- Mentenanța autonomă;

- Mentenanța productivă;

- Instruire tehnică și operațională;

- Concepție și gestiune (pentru produse și echipamente);

- Calitatea produselor;

- Performanța serviciului;

- Gestiunea securității.

Multitudinea de definiții întâlnite, care au ca scop evidențierea anumitor aspecte ale idealului de mentenanță, nu pot decât să confirme importanța strategică a MPT, în asigurarea succesului activităților productive ale firmei.

Din marea diversitate de definiții și principii ale Mentenanței Productive Totale, în literatura română sunt considerate ca principiu de bază următoarele:

• “5 S”;

• Automentenanța;

• Mentenanțe productive.