Metrologie

Imagine preview
(9/10 din 9 voturi)

Acest proiect trateaza Metrologie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 75 fisiere doc, cdr de 148 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si cuprins iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

Cuprins 3
Capitolul 1. Introducere 5
Capitolul 2. Notiuni fundamentale 7
2.1. Notiuni metrologice 7
2.2. Marimi si unitati de masura 8
2.2.1. Marimi. Clasificarea marimilor 8
2.2.2. Dimensiunile marimilor 10
2.3. Unitati de masura 11
2.4. Sisteme de unitati de masura. Sistemul international (SI) 12
2.4.1. Sisteme de unitati de masura 12
2.4.2. Sistemul international de unitati de masura (SI) 12
2.4.3. Compararea SI cu alte sisteme 16
2.4.4. Reguli de scriere si citire a unitatilor SI 18
2.4.5. Constante 19
Capitolul 3. Masurarea 21
3.1. Notiuni fundamentale 21
3.2. Masurarea ca proces informational 23
3.3. Informatia si masura cantitatii de informatie. Entropia informationala 26
3.4. Legatura între informatia de masurare si clasa de precizie 29
3.5. Transmiterea informatiei prin sisteme de masurare. Debit de informatie. Viteza de transmitere a informatiei de masurare 32
3.5.1. Transmiterea informatiei prin sisteme de masurare 32
3.5.2. Debit de informatie 33
3.5.3. Viteza de transmitere a informatiei de masurare 35
Capitolul 4. Factorii care influenteaza masurarea 37
4.1. Mediul exterior 37
4.1.1 Factorii de clima 37
4.1.2. Factorii mecanici 42
4.1.2. Factorii electrici 43
4.2. Factorul uman, operatorul si conditii de lucru 44
4.3. Masurandul 48
Capitolul 5. Erori de masurare 51
5.1. Notiuni fundamentale 51
5.2. Sursele erorilor de masurare 52
5.3. Clasificarea erorilor dupa modul în care se manifesta la masurari repetate 54
5.4. Exactitatea, fidelitatea si justetea masurarilor 54
5.5. Erori sistematice 57
5.5.1. Caracteristicile erorilor sistematice 57
5.5.2. Erori instrumentale 59
5.5.3. Erori de retroactiune (interactiune) 65
5.5.4. Erori datorate abaterii de la conditiile standard de lucru. Eroare de temperatura 71
5.5.5. Erori de operator 74
5.6. Erori aleatoare 74
5.6.1. Cauze, Proprietati 74
5.6.2. Alegerea parametrilor statistici ai erorilor aleatoare 78
5.6.3. Legi de distributie (repartitie) a erorilor aleatoare 88
5.6.4 Interval de încredere 97
5.6.5. Compunerea erorilor aleatoare 101
5.7 Prezentarea rezultatelor obtinute prin masurare 102
5.8 Teste de verificare a unor ipoteze statistice 106
5.8.1. Concordanta mediilor (testul t) 106
5.8.2 Concordanta abaterilor patratice medii (testul Fischer pentru )
109
5.9 Erori aberante (grosolane) 110
5.9.1 Testul Irwin 111
5.9.2 Testul Grubbs 111
5.9.3 Testul Romanovski 111
5.10 Determinarea parametrilor unei dependente functionale. Corelatie si regresie. Metoda celor mai mici patrate 113
5.11 Consideratii asupra testelor ipotezelor statistice 116
Capitolul 6. Mijloace ce masurare 117
6.1. Masuri 117
6.2. Aparate de masura 118
6.2.1. Clasificarea aparatelor de masura 120
6.2.2. Structura aparatelor de masura 123
6.3. Ansambluri, instalatii si sisteme de masurare 125
6.4. Caracteristicile mijloacelor de masurare 126
6.4.1. Caracteristici statice ale mijloacelor de masurare. Indicatori de calitate pentru masurari statice 127
6.4.2. Caracteristici dinamice. Indicatori de calitate pentru masurari dinamice 134
6.4.3. Caracteristici constructive si de functionare ale mijloacelor de masurare 137
Capitolul 7. Metode de masurare 141
7.1.Clasificarea metodelor de masurare 141
7.2. Metode de masurare prin comparatie 144
7.2.1. Metode de masurare prin comparatie simultana 144
7.2.2. Metode de masurare prin comparatie succesiva 147
Bibliografie 148

Extras din document

Denumirea de metrologie data stiintei de care încercam sa ne ocupam, însemna din punct de vedere etimologic “stiinta a masurarilor considerând faptul ca “metron” însemna masura si “logos” însemna vorbire în greaca veche.

Originea metrologiei se îndeparteaza tot mai mult de momentul prezent daca tinem seama de faptul ca procesul de cunoastere a lumii înconjuratoare are la baza experimentul, adica evaluarea calitativa si/sau cantitativa, care este singurul capabil sa dea raspunsuri corecte la întrebarile pe care omul si le-a pus si înca si le pune si, probabil si le va pune atât timp cât va exista.

Daca consideram ca existenta unei stiinte presupune fundamentarea unor ipoteze de lucru, a unor metode si mijloace de studiu, atunci putem considera metrologia ca o stiinta datând de aproximativ doua sute de ani, de la prima tentativa de unificare a unitatilor de masura într-un sistem general pe care o datoram lui Talleirand (1799).

Esenta tehnicii masurarii este aceea de a crea si dezvolta metode si mijloace de masurare care pot preleva, prelucra si transmite informatii cantitative cât mai aproape de adevar asupra fenomenelor naturale.

Savantul englez William Thomson, Lord Kelvin (1824-1907) a exprimat importanta masurarilor ca putem referi despre un fenomen numai atunci când îl putem masura, iar rezultatul masurarii se poate exprima în cifre. Daca acest lucru nu este posibil, atunci cunoasterea este sumara si nesatisfacatoare”. In timp aceasta idee s-a concentrat în “A masura înseamna a cunoaste”

Puternica dezvoltare a tuturor ramurilor stiintei si tehnicii a impus necesitatea crearii unor noi mijloace si metode de masurare.

Cu toate ca are origini pierdute în evolutia stiintelor, metrologia este o stiinta relativ noua, o ramura a stiintelor fizice, impunându-se tot mai mult ca disciplina de sine statatoare, datorita rolului deosebit de important pe care îl are în dezvoltarea tuturor stiintelor fundamentale: fizica, chimie-fizica, matematica aplicata. Pasii înainte facuti de aceste stiinte nu pot fi conceputi fara sisteme si metode de masurare noi, dar tocmai noile cunostinte creeaza premizele aparitiei a noi mijloace, mai perfectionate, în tehnica masurarilor.

Se poate spune deci, ca obiectul metrologiei este de a folosi rezultatele stiintelor fundamentale si aplicative pentru crearea sau dezvoltarea unor metode si mijloace de masurare, de a stabili cât mai precis unitati de masura si etaloane, metode de stabilire a exactitatii masurarilor, care, la rândul lor, sa înlesneasca noi descoperiri stiintifice.

Metrologia este deci, “domeniul de cunostinte privind masurarile” (STAS 10093/1-86). Ea cuprinde toate aspectele teoretice si practice referitoare la masurari, oricare ar fi precizia acestora, din orice domeniu al stiintei si tehnologiei, sau din alte domenii de activitate, si se ocupa, în principal, de : unitati si sisteme de unitati de masura, metode de masurare, metode de determinare a preciziei masurarilor, bazele asigurarii uniformitatii, preciziei si legalitatii masurarilor.

Din aceasta, metrologia generala este “partea metrologiei care are ca obiect aspectele comune tuturor domeniilor acesteia, independent de marimile care se masoara” si deci se ocupa de structura sistemelor de unitati de masura, conversiunea unitatilor de masura între sisteme, teoria erorilor de masurare, caracteristicile metrologice ale mijloacelor de masurat din punct de vedere al destinatiei acestora, metode de masurare, asigurare metrologica, informatia de masurare, prelucrarea si interpretarea rezultatelor masurarii, teoria generala a fiabilitatii metrologice etc.

Teoria masurarilor sau metrologia teoretica reprezinta ”partea metrologiei care are ca obiect aspectele teoretice generale privind masurarile”.

Metrologia aplicata este “partea metrologiei care are ca obiect aspectele teoretice si practice privind masurarile unei anumite marimi sau cele dintr-un anumit domeniu de activitate”, iar tehnica masurarilor reprezinta “partea metrologiei care are ca obiect aspectele practice ale masurarii unei anumite marimi sau a unei anumite grupe de marimi”.

In domeniul vast al metrologiei, se distinge un alt aspect al sau, deosebit de important, si anume metrologia legala care este “partea metrologiei care are ca obiect ansamblul prescriptiilor tehnice si juridice privind reproducerea, conservarea si transmiterea unitatilor de masura, în vederea asigurarii uniformitatii, preciziei si legalitatii masurarilor”.

Fisiere in arhiva (75):

  • Capitolul1
    • Capitolul 1.doc
  • Capitolul2
    • Capitolul 2.doc
    • Fig_cap_21.cdr
  • Capitolul3
    • Capitolul 3.doc
    • Fig_31.cdr
    • Fig_32.cdr
    • Fig_33.cdr
    • Fig_34.cdr
    • Fig_35.cdr
    • Fig_36.cdr
    • Fig_37.cdr
    • Fig_37_a.cdr
  • Capitolul4
    • Capitolul 4.doc
    • Fig_41.cdr
    • Fig_410_411cdr.cdr
    • Fig_412.cdr
    • Fig_413.cdr
    • Fig_42.cdr
    • Fig_43.cdr
    • Fig_44.cdr
    • Fig_44a.cdr
    • Fig_45.cdr
    • Fig_46.cdr
    • Fig_47.cdr
    • Fig_48.cdr
    • Fig_487.cdr
    • Fig_49cdr.cdr
  • Capitolul5
    • Capitolul 5.doc
    • Fig_51.cdr
    • Fig_510.cdr
    • Fig_511.cdr
    • Fig_512.cdr
    • Fig_513.cdr
    • Fig_514.cdr
    • Fig_515.cdr
    • Fig_516.cdr
    • Fig_517.cdr
    • Fig_518.cdr
    • Fig_519.cdr
    • Fig_52.cdr
    • Fig_520.cdr
    • Fig_521.cdr
    • Fig_522.cdr
    • Fig_523.cdr
    • Fig_524.cdr
    • Fig_525.cdr
    • Fig_526.cdr
    • Fig_527.cdr
    • Fig_528.cdr
    • Fig_529.cdr
    • Fig_52_a.cdr
    • Fig_53.cdr
    • Fig_530.cdr
    • Fig_531.cdr
    • Fig_54.cdr
    • Fig_55.cdr
    • Fig_56.cdr
    • Fig_57.cdr
    • Fig_58.cdr
    • Fig_59.cdr
  • Capitolul6
    • Capitolul 6.doc
    • Fig61.cdr
    • Fig62.cdr
    • Fig63cdr.cdr
    • Fig64.cdr
    • Fig65.cdr
    • Fig66.cdr
    • Fig67cdr.cdr
    • Fig68.cdr
    • Fig6_tabel.cdr
  • Capitolul7
    • Capitolul 7.doc
  • Bibliografie.doc
  • COPERTA.doc
  • Cuprins.doc
  • Foaie_titlu.doc