Modelul de Regresie Liniară Simplă Este Cel Mai Simplu Model Econometric și Contine Două Variabile între Care Exista O Legătură de Dependentă

Introducere

Rata somajului este un indicator prin intermediul căruia se măsoară intensitatea şomajului, calculându-se sub forma unui raport între numărul de şomeri şi populaţia de referinţă (de obicei populaţia activă). În practică mondială, pentru colectarea informaţiilor privind şomajul. Nivelul ratei şomajului şi evoluţia acesteia reprezintă unul din barometrii în funcţie de care se iau anumite măsuri de protecţie socială sau decizii de politică economică. Informaţiile cele mai precise privind rata şomajului sunt obţinute cu prilejul recensămintelor. Recensămintele şi anchetele prin sondaj sunt surse de date foarte costisitoare, care, la nivelul ţării noastre nu pot fi realizate cu o periodicitate corespunzătoare (lunară) pentru asigurarea cu informaţii necesare. Se recurge, prin urmare la surse de date administrative, afectate însă de legislaţia în vigoare.

Rata ocuparea forţei de muncă se poate defini ca populaţia cuprinsă între

anumite limite de vârstă şi care exercită o activitate economico-socială. În România, conform metodologiei balanţei forţei de muncă (BFM), populaţia ocupată cuprinde persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 57 ani femeile sau 62 ani bărbaţii care au un loc de muncă ce le permite exercitarea unei activităţi economico-sociale aducătoare de venit.

Influența rata șomajului asupra rata ocupări forței de muncă în anii 2008-2010

Tabelul 1

Anii Rata șomajului Rata ocupări forței de muncă

2008 5,8 57,3

2009 6,9 56,3

2010 7,3 55,9

Sursă: http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=107

Graficul rata șomajului în funcție de rata ocupări forței de muncă

Figure 1 Evoluția rata șomajului în funcție de rata ocupări forței de muncă

Din acest grafic observăm că acest model este o regresie liniară simplă. Este cel mai simplu model econometric și conține două variabile între care există o legătura de dependență.

O primă apreciere asupra distribuţiei comune o vom avea dacă realizăm diagrama de împrăştiere a valorilor, de fapt reprezentarea într-un sistem de axe a punctelor având coordonatele rata șomajului şi rata ocupări forței de muncă. Analiza vizuală a organizării şi formei norului de puncte obţinut poate oferi indicii importante asupra relaţiei dintre variabile. Datele de sondaj vor susţine ipoteza asocierii între variabile dacă forma norului de puncte se apropie de o curbă funcţională. Astfel, se pot aprecia asocieri liniare, curbilinii etc.Dacă în norul de puncte nu se poate distinge o tendinţă, se va spune că variabilele nu sunt corelate.