Obiceiuri de Iarna in Ruginoasa

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Obiceiuri de Iarna in Ruginoasa.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc, ppt de 27 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Elena Vaserici

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Extras din document

Obiceiuri de iarnă – Comuna Ruginoasa, Judetul Iasi

Sărbătorile de iarnă la români se desfăsoară între 24 decembrie si 7 ianuarie si au ca puncte centrale Craciunul, Anul Nou si Boboteaza (cu ajunurile aferente), caracteristica lor cea mai importanta fiind repertoriul neasemuit de bogat în datine si credinte.

Ruginoasa, străveche asezare românească, atestată documentar în secolul al XV-lea (1596), păstrătoare a urmelor civilizatiei neoliticului târziu încadrată în cultura “Cucuteni A3”, a intrat în istorie în primul rând prin numele lui Alexandru Ioan Cuza, primul domn al românilor.

Comuna se află la 60 km vest de municipiul Iaşi, între oraşele Târgu Frumos şi Paşcani.

Alături de toti românii, ruginosenii au contribuit la perpetuarea în timp a fiintei, păstrându-si nealterate graiul, portul, ocupatiile ca si trditiile folclorice.

Se spune că în sufletul fiecărui om e un izvor care, dacă seacă, se usucă pământul. Ce-ar deveni cultura unui popor fără etnografie si folclor? S-ar usca precum pământul fără izvoare. Poporul român are marele merit că “depozitează” aceste pietre nestemate ale nasterii si existentei unui neam.

Una din trăsăturile caracteristice comunei Ruginoasa o constituie faptul că aici, cât si în localitătile învecinate, măstile sunt amplu folosite, obiceiurile traditionale, în special cele de la Anul Nou, mentinându-si până în zilele noastre prospetimea si intensitatea. S-au pîstrat până astăzi un mare număr de măsti si moduri de mascare, toate încadrate unei mari varietăti de obiceiuri, si utilizate mai ales cu prilejul sărbătoririi Anului Nou.

CRĂCIUNUL

Datinile de Crăciun nu s-au păstrat foarte bine în comuna Ruginoasa. În general, obceiurile aferente acestei sărbători, au căpătat un caracter de generalitate. Amintesc astfel următoarele:

- Obiceiul tăiatului porcului – are loc pe 20 decembrie, în ziua de Ignat. După tăiere, pe capul porcului se face o cruce, cu un cutit ascutit, iar la sfârsit, se face “Pomana porcului”.

- Obiceiul împodobirii bradului – mult generalizat, se desfăsoară în ajunul Crăciunului

- În trecut se mergea în ajunul Crăciunului cu Steaua si Colinda. Acum s-a pierdut de tot acest obicei. Doar serbările scolare sunt cele care reamintesc traditiile de odinioară.

Cu Steaua mergeau copiii mai mari, ce purtau cu ei o Stea foarte frumos împodobită, mergeau pe la toate casele pentru a vesti Nasterea lui Hristos. Ei cântă colinde religioase, ca: Steaua sus răsare, Trei Crai de la Răsărit, Astăzi s-a născut Hristos, O ce veste minunată.

Cu colinda mergeau grupuri mai mari de copii de toate vârstele, iar la noi mai mergeau si tigăncile, organizate în grupuri mici. Colindele specifice diferă putin. Acestea sunt deosebit de numeroase, în marea lor majoritate sunt tot religioase, si impresionează prin diversitate. Câteva exemple: Sus la poarta Raiului, Coborât-a coborât, Domn domn să-năltăm, Cerul si Pământul, Colindita, La Viflaim colo-n jos, Bună dimineata la Mos Ajun, Sculati gazde, nu dormiti, Deschide usa crestine; dintre cele care nu sunt religioase, amintim: Mos Crăciun, Din an în an, O brad frumos.

ANUL NOU

Două dintre obiceiurile care nu se mai păstrează astăzi sunt Irozii si Jianu

Jianu - Piesă de teatru cu haiduci, interpretii erau îmbrăcaţi în costume populare

Irozii

- piesă cu temă religioasă, jucată de flăcăi îmbrăcaţi în alb

- evoca Naşterea lui Iisus Hristos

- paradoxal, este interpretată la Anul Nou

Obiceiuri care se păstrează în prezent sunt:

Plugusorul

O echipă formată din: - urător, acesta sună din clopotel, în tempo rar, tinându-l de mânerul la care se pune, de obicei, un mănunchi de busuioc;

- cel care trage “buhaiul”, făcut dintr-o cofă, fără fund si cu care imită îndemnul boilor de pe brazdă;

- un băiat care pocneste din harapnic (bici). Uneori se mai adaugă un tobosar, si un băiat care cântă din fluier.

În Ruginoasa, Plugusorul suferă de la an la an mici modificări, însă cel oarecum traditional păstrat este: ”Mâine anul se-noieste/ plugusorul se porneste/ plugusor cu patru boi/ plugusor mânat de noi/ înc-o roată mai flăcai, hăi, hăi/ s-a sculat mai an/ Bădica Traian/ s-a-ncălecat pe-un cal învătat/ cu nume de Graur/ cu saua de aur/ cu frâu de mătase/ cât vita de groasă/ el în scări s-a ridicat/ peste câmpuri s-a uitat/ ca s-aleagă loc curat/ de arat si semănat”. Se prezintă în urătură toate etapele muncilor agricole.

Semănatul/ Sorcova

În dimineata Anului Nou, copiii se strâng în cete, si merg pe la toate casele cu semănatul. Acestia aruncă cu grâu sau orez, urându-le celor care îi primesc, sănătate, si să aibă un an îmbelsugat (aceasta fiind semnificatia grâului).

Fisiere in arhiva (2):

  • Obiceiuri de Iarna in Ruginoasa.doc
  • Obiceiuri de Iarna in Ruginoasa.ppt

Alte informatii

Obiceiuri de iarna in comuna Ruginoasa din judetul Iasi: Word si Power Point