Organizarea si Functionalitatea Bibliotecii Centrale Universitare Iasi . Premise si Factori de Impact

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Organizarea si Functionalitatea Bibliotecii Centrale Universitare Iasi . Premise si Factori de Impact.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 31 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Alte Domenii

Cuprins

I. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONALITATEA „BIBLIOTECII CENTRALE UNIVERSITARE” IAŞI PREMISE ŞI FACTORI DE IMPACT 4
1.1 CADRUL GENERAL DE ÎNFIINŢARE ŞI ORGANIZARE A INSTITUŢIEI PUBLICE 4
1.2 INDIVIDUALIZAREA MISIUNII ŞI OBIECTULUI DE ACTIVITATE ÎN „BIBLIOTECA CENTRAL UNIVERSITARA” IAŞI PREZENTAREA OBIECTIVELOR ŞI ACTIVITĂŢILOR INSTITUŢIEI PUBLICE. 5
1.3 PREZENTAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE ŞI INDICAREA FLUXULUI INFORMAŢIONAL (ORGANIGRAMĂ, INTERRELAŢII INTRE COMPARTIMENTE/DEPARTAMENTE/SERVICII ; COMPETENTE, ATRIBUŢII, SARCINI) 6
1.7.1 Funcţionalitate internă ( interrelaţii ) : 8
1.4 EVIDENŢIEREA RELAŢIILOR INTERINSTITUŢIONALE ( FLUXUL RELAŢIILOR INTERNE ) : 11
1.5 EVIDENŢIEREA RELAŢIILOR INTERINSTITUŢIONALE ( RELAŢII CU EXTERIORUL ) : 13
1.6 STRUCTURA PERSONALULUI (ORGANIZARE PE COMPARTIMENTE/BIROURI/SERVICII, FUNCŢII OCUPATE) ANALIZA NIVELULUI DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (FORMARE PROFESIONALĂ INIŢIALĂ ŞI PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ) 15
1.7 ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE (BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI, MOD DE FINANŢARE, FUNDAMENTAREA VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR ÎN FUNCŢIE DE INDICATORI ETC.) 17
1.7.2 Fundamentarea Cheltuielilor Bugetare 18
1.7.2.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare 18
1.7.2.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare 18
1.7.3 Fundamentarea veniturilor 21
II. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi a celui instituţional. Pe exemplul „Bibliotecii Centrale Universitare” Mihai Eminescu
2.1. ANALIZA CADRULUI REGLEMENTATIV APLICABIL 24
2.2. ANALIZA RELAŢIILOR DE MUNCĂ 24
2.3. ANALIZA CAPACITĂŢII DECIZIONALE 26
2.4. ANALIZA PUNCTELOR FORTE, A PUNCTELOR SLABE, OPORTUNITĂŢILOR ŞI AMENINŢĂRILOR ÎN VEDEREA EFICIENTIZĂRII ACTIVITĂŢII BCU 27
2.5. IDENTIFICAREA POSIBILELOR SOLUŢII ÎN VEDEREA EFICIENTIZĂRII ACTIVITĂŢII BCU 28
2.6. EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII DINTRE INSTITUŢIA PUBLICĂ ŞI CETĂŢEAN 29
2.7. POSIBILITĂȚI DE UTILIZARE A TEHNOLOGIILOR INFORMAȚIONALE ÎN CADRUL BCU IAȘI 31
2.8. Concluzii și propuneri 32
2.9. BIBLIOGRAFIE 34

Extras din document

Capitolul I

I. Organizarea şi funcţionalitatea „Bibliotecii centrale universitare” Iaşi Premise şi factori de impact

1.1 Cadrul general de înfiinţare şi organizare a instituţiei publice

Bibliotecile sunt acele unităţi cultural educative şi ştiinţifice, cu caracter enciclopedic sau specializat care constituie un subsistem al învăţământului.

Înglobând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domneşti (1640 - Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi se bucură de continuitate şi stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-şi în timp doar denumirea: Biblioteca Universităţii, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Centrală.

În cursul unei neîntrerupte evoluţii de peste un secol şi jumătate, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” a fost nevoită să-şi închidă în mai multe rânduri porţile, fie din pricina lipsei de spaţiu (în 1859), fie a cutremurului din 1940 sau a războiului (în 1944), a avut fondurile de publicaţii risipite sau reduse de calamităţi (ca în cele două războaie mondiale, în timpul crizei economice din 1929-1932, în incendiul din martie 1932). În 1860, prin înfiinţarea la Iaşi a primei universităţi din ţară, din bibliotecă a Academiei Mihăilene devine Bibliotecă Universitară, apoi Centrală şi Publică în 1864, din nou Universitară în 1916.

A funcţionat în clădirea Academiei Mihăilene (astăzi distrusă, între 1835-1860), în Universitatea veche (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie, până în 1897), în Universitatea nouă (actualmente sală de studiu a Bibliotecii Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”), pentru că după al doilea război mondial să se mute în clădirea Bibliotecii Fundaţiunii „Regele Ferdinand I”, ale cărei fonduri le înglobează.

Din 1949 odată cu transformarea bibliotecilor facultăţilor în filiale ale Bibliotecii Universitare, aceasta devine Biblioteca Centrală Universitară. În 1953 numele complet al Bibliotecii devine Biblioteca Centrală Universitară “ Nicolae Bălcescu”. În 1958 numele acesteia va fi schimbat în Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, biblioteca ştiinţifică şi enciclopedică.

Scopul înfiinţării este crearea unei instituţii universitare, ştiinţifice şi culturală destinată în primul rând profesorilor şi studenţilor universităţii, dar şi o instituţie de utilitate generală, la dispoziţia tuturor celor interesaţi.

1.2 Individualizarea misiunii şi obiectului de activitate în „Biblioteca central universitara” Iaşi Prezentarea obiectivelor şi activităţilor instituţiei publice.

În Regulamentul de organizare şi funcţionare al bibliotecii este prezentat obiectul de activitate al acesteia. Astfel:

• Asigura condiţiile pentru consultarea de către toate categoriile de utilizatori a documentelor în sala de lectură sau prin împrumut la domiciliu;

• Participa la activităţi didactice, cultural educative, de cercetare ştiinţifică, asigurând informarea documentară a utilizatorilor;

• Asigura calificarea şi perfecţionarea personalului propriu prin participarea la cursurile organizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la stagii de pregătire şi perfecţionare în străinătate;

• Încheie înţelegeri, convenţii sau contracte cu organizaţiile interne şi internaţionale pentru activităţi specifice;

• Achiziţionează publicaţii şi alte documente din ţară şi străinătate;

• Colecţionează lucrările cadrelor didactice, precum şi tezele de doctorat susţinute în cadrul instituţiilor de învăţământ superior ;

• Încheie înţelegeri, convenţii, contracte cu organizaţiile interne şi internaţionale pentru activităţi specifice.

Stabilirea domeniului şi a obiectului de activitate a BCU prezintă importanţă pentru activitatea de fundamentare a bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al acestei instituţii urmând clasificaţia bugetară.

1.3 Prezentarea structurii organizatorice şi indicarea fluxului informaţional (organigramă, interrelaţii intre compartimente/departamente/servicii ; competente, atribuţii, sarcini)

BCU funcţionează ca un complex biblioteconamic universitar, cuprinzând o centrală şi 12 biblioteci filiale. Bibliotecile filiale sunt organizate din punct de vedere administrativ în 3 servicii conform profilului

Fisiere in arhiva (1):

  • Organizarea si Functionalitatea Bibliotecii Centrale Universitare Iasi . Premise si Factori de Impact.docx