Piramidele din Egipt

Proiect
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Alte domenii
Conține 1 fișier: ppt
Pagini : 52 în total
Mărime: 3.58MB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Extras din document

De la “mastaba” la “monumentul în trepte”

Vechiul Imperiu poate fi caracterizat ca fiind o epopee a pietrei. Întrebuinţarea acestui material apare în asemenea măsură, şi într-o epocă atât de îndepărtată, doar în Egipt. Dacă, chiar în Egipt, tentative, de altfel adesea încununate de succes, şi progrese în raport cu trecutul, se manifestă şi în alte domenii, piatra – cea din morminte şi mai ales cea din piramide, în materie de arhitectură, cea din basoreliefuri şi mai ales, cea din statui, în materie de sculptura – îşi va găsi, cu timiditate la început, când delicată, când masivă şi frustă, apoi cu îndrazneala atotcuprinzătoare, stilul propriu, punându-şi pecetea pe această perioadă şi, în consecinţă, pe toate cele ce vor urma.

Arhitectura funerară şi epopeea pietrei

Numai arhitectura funerară ne poate deci oferi date despre întrebuinţarea progresivă, şi foarte curând magistrală, a pietrei, în timpul Vechiului Imperiu.

Am văzut cum piatra şi-a făcut apariţia, în epoca tinită, spre a întări cadrul porţilor. Câtă distanţă de la mastabalele regale construite din cărămida crudă şi până la Marile Piramide şi la templul funerar al lui Khefren, distanţa străbătută totuşi în mai puţin de trei secole. Putem, fără îndoială, afirma existenţa a trei culmi, reprezentate de monumentul în trepte a lui Djeser, de piramida din Meidum şi, în sfârşit, de Marea Piramidă.

Paralel cu înălţarea şi cu perfecţionarea treptată a mormântului regal, mastabala particulară, al cărei privilegiu se extinde, cuprinzând clase din ce în ce mai numeroase, profită la rândul ei de folosirea pietrei şi, în funcţie de mijloacele proprietarului, sau de importanţa acestuia, confirmată printr-o dotaţie regală, se îmbogăţeşte cu piese mai grandioase şi cu decoraţii mai variate şi mai fin executate.

De la „mastaba” la „monumentul în trepte”

Deşi mastabala a constituit forma cea mai obişnuită a mormintelor regale sau particulare din timpul primelor două dinastii, merită să fie menţionată măcar o tentativă vizând să o dezvolte în sensul înălţimii, căci ea apare ca o schiţă, părăsită pentru moment, dar reluată şi menită unui viitor strălucit, atunci când împrejurările şi un material adecvat vor permite să i se exploateze posibilităţile.

Ea a fost observată la Beit-Khallaf (Egiptul de Sus), cu prilejul săpăturilor din mastabala de cărămizi a lui Adjib (dinastia I). Suprastructura are aici forma unui trunchi de piramida de 22,70 m pe 10,55 m şi de 2,30 m înălţime, înconjurat pe trei laturi de o scară cu trepte joase, latura dinspre răsărit rămânând verticală. Nu există comparaţie posibilă între acest monument şi cel al lui Djeser, de care va fi vorba curând, terasa din vârf, unde se depuneau poate ofrandele, fiind foarte întinsă în raport cu scările. Şi totuşi, la originea lui stau două idei complementare care fac din el un fel de prototip: peretele în formă de scară, pe mai multe laturi, şi drept consecinţă înclinarea unui trunchi de piramidă.

Au fost ele oare o sursă de inspiraţie directă pentru arhitectul regelui Djeser, Imhotep? Faptul este aproape exclus, căci treptele au fost ascunse, încă din perioada construirii lor, de nisip şi de sfărâmiturile acumulate până la înălţimea zidului împrejmuitor. Dar chiar dacă nu au existat exemplare intermediare, astăzi în orice caz dispărute, Imhotep a putut auzi despre acest templu, pomenit în unele povestiri de tradiţie orală, şi e foarte posibil ca el să fi imaginat un plan asemănător atunci când Djeser a vrut să-şi înalţe într-un singur loc cele două morminte, dintre care cel de-al doilea trebuia să fie construit la Abidos. Se pare, într-adevăr, că, hotărât să-şi aşeze capitala în nord, Djeser a vrut să unifice, într-o oarecare măsură, nu numai în persoana sa, ci şi în spaţiu, cele două rituri funerare ale celor doua jumătăţi ale ţării. O asemenea concepţie cere mijloace adecvate pentru o realizare în măsură să impresioneze profund spiritele. Gloria arhitectului său stă în faptul de a i le fi oferit.

Conținut arhivă zip

  • Piramidele din Egipt.ppt

Alții au mai descărcat și

Țiganii

Introducere 1.Tema cercetarii: -Minoritatea etnica a rromilor din România 2. Motivatia: Mi-am ales acesta tema deoarec rromii ma interesau...

Strategia de Dezvoltare a Judetului Bacau

Judetul Bacau, unul dintre cele 41 de judete ale Romaniei, este localizat în zona centrala a Regiunii de Nord-Est a României, la întretaierea...

Contractul de Vanzare Cumparare Comerciala

Trecerea la economia de piaţă, după revoluţia din 1989, a dus la redescoperirea Codului comercial, care s-a trezit la o nouă viaţă, devenind...

Limbajul Secret al Apei

Abstract: Masaru Emoto este un cercetător japonez ce a reuşit, prin tehnici de fotografiere rapidă, să pozeze structura apei în timpul îngheţării...

Masuri de Protectie a Mediului la Locul de Munca

I. Despre poluare - date generale Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calitatilor mediului înconjurator, pâna la starea de...

Comportamentul Consumatorilor

Factorii generali care influenteaza comportamentul consumatorilor Cunoasterea atitudinilor si a comportamentului cumparatorilor permite...

Curs Antreprenoriat

TEMA 1. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND BUSINESS PLANUL 1. DEFINITIA SI OBIECTIVELE BUSINESS PLANULUI Business planul defineste modul de derulare a...

Econometrie

Econometrie - definire provine din cuvintele grecesti: „eikonomia” - economie si „metren” - masura. „experienta a aratat ca fiecare din...

Ai nevoie de altceva?