Procedee de epurare biologică a solurilor contaminate cu petrol și apă sărată

Solul

1.Formarea și compoziția solului

Solul esteun strat dinamic în cuprinsul căruia se desfașoara fară întrerupere numeroase și complexe procese chimice, fizice, biologice.

În alcatuirea solului intră:

- particule anorganice: provenite din alterarea rocilor din suport

- particule organice: rezultate din substanțe vegetale și animale descompuse

( rădăcini, ciuperci, bacterii, viermi, insecte, rozătoare) ce se pot fărîmița pâna la dimensiuni coloidale, contribuind la formarea humusului ce dă fertilitatea solului .

- apa: care în sol poate deveni o soluție chimică complexă, ce asigură reacțiile necesare funcțiilor solului.

- gazele: din porii deschiși reprezentând aer atmosferic transformat ca urmare a reacțiilor din sol.

Solurile s-au format într-o perioada lungă de timp. Rocile de la suprafața litosferei, în urma unor procese de dezagregare (diferențele de temperatură, înghețul) precum și a unor procese de descompunere chimică (datorită apelor de infiltrație)se faramițeaza în particule mai mari sau mai mici: pietrișuri, nisipuri, argila, praf.

Sunt alcătuite și din resturi vegetale și animale. La transformarea resturilor vegetale un rol important il au niște organisme mici numite bacterii, ce transformă aceste resturi in humus .

O contribuție in formarea solurilor o are apa de infiltrație, cedizolvă anumite substanțe hranitoare din sol. Rădăcinile plantelor absorb odată cu apa substanțele hrănitoare. Aerul din sol provine din atmosferă și este necesar pentru aerisirea solului .

2.Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici) se impart in :

- materialul parental (roca pe care s-a transformat )

- formele de relief

- clima ( influențeaza prin precipitații )

- activitatea biologică

Factorii biologici influențeaza procesul de humificare (oxidarea lentă a substanțelor vegetale moarte ), generând humusul, conținand din acizi organici ce ajuta la descompunerea minereurilor din materialul parental

.

Solurile au culori diferite:

- roșii cărămizii: in zonele calde cu anotimp secetos;

- negre : in ținuturile temperate ;

- albăstrii : in ținuturile subpolare ;

Concluzie : Solul este un ecosistem bogat, dar fragil, e stratul afânat, moale si friabil ce se găsește la suprafața scoarței pământului și care impreună cu atmosfera invecinată constituie mediul de viață al plantelor. Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat cu atenție ca și apa și aerul pentru asigurarea vieții pe Pamânt. Este partea superficială a scoarței terestre cu o grosime de 1.5 m. Este partea fertilă a scoarței și un factor ecologic foarte important .

3. Răspîndirea solurilor .

Solurile nu cuprind toată suprafața uscatului , astfel zonele întinse lipsite de condițiile necesare pentru formarea solului ( deșerturile , zonele acoperite de calotele glaciare ).

Răspîndirea solurilor pe glob depinde de zonele de climă , zonele de vegetație și relief .

3.1 Deosebim mai multe tipuri de soluri .

- Solurile de tundră, sărace in substanțe organice, puțin favorabile agriculturii (siberia , Nordul Canadei )

- Podsolurile - tipice pentru climatul temperat umed și relativ rece, sub păduri de conifere și conifere in amestec de foioase, de culoare albicioasă - cenușie, și sunt potrivite numai pentru plante nepretențioase la cantitatea de substanțe nutritive (ovaz , secară , cartofi )

- In climatele temperate (sub pădurile de foioase) se formează soluri brune de pădure tipice pentru Europa centrala și vestică sau pentru nord-estul SUA. Sunt bune pentru culturi , fiind fertile .

- Câmpiile se caracterizează prin soluri de culoare brun-inchisă sau neagră. Cernoziomurile - soluri de o mare fertilitate, favorabile plantelor mai puțin pretențioase la umezeală (grâu, orz, floarea-soarelui , porumb ).

- Solurile zonei mediteraneene sunt brune sau roșii (terrarose) , datorită acumulării oxizilor de fier in sezonul arid . Sunt fertile in general .

- In zonele ecuatorială, subecuatorială și tropicală umedă se formeaza diferite subtipuri de soluri lateritice care sunt cele formate pe calcare sau pe roci vulcanice.

- Solurile aluviale se intind in lungul marilor fluvii și pe campiile litorale (Valea Nilului , Câmpia Indo-Gangetica ).

- Etajarea pe altitudine a solurilor, in unele zone, determinată de relief. Numeroase etaje altitudinale de soluri, paralele cu etajele de vegetație, solurile in munții inalți din zona intertropicală (Himalaya sau nordul Anzilor) unde se trece de la loteritele de la poale , la solurile de tundra alpină.